„Ca antropolog, etnolog, istoric al religiilor si al mentalitatilor, Andrei Oisteanu este o personalitate foarte clar conturata in cultura romana. Insa mi-as dori sa subliniez o alta trasatura care ma apropie foarte mult de el, anume curiozitatea. O curiozitate nestapinita, una care imbratiseaza toate aspectele vietii. Andrei Oisteanu este un om ce scotoceste in locuri in care putini dintre noi ar scotoci, un om care cauta lucruri «interesante» in sensul lui Kierkegaard, cauta lucruri despre care simtim cu totii ca inseamna ceva mai mult decit se asteapta oamenii sa insemne. Cele mai recente carti ale sale, cea privind imaginea evreului in cultura romana si europeana, cea dedicata narcoticelor in cultura romana si cea consacrata sexualitatii, reprezinta o culminare a acestei curiozitati intelectuale deosebite, pentru care il apreciez atit de mult pe Andrei. Si indraznesc sa spun, cu modestie, ca si eu impartasesc acest tip de curiozitate, si eu sint atras de lucrurile insolite, de acele lucruri despre care se vorbeste mai putin, de acele lucruri care le par suspecte oamenilor sau ‒ sa spunem asa ‒ ii par suspecte burghezului comun.” (Mircea Cartarescu)