Anticariatul de idei critica dublul asalt la care este supusa astazi cultura. Pe de o parte, asaltul „civilizatiei spectacolului", care a anihilat interesul pentru formele culturale traditionale (literatura, pictura, teatrul, sculptura, filosofia, muzica, numite peiorativ „cultura trecutului"), pe care le-a inlocuit cu programe vulgare de televiziune, cu internetul, cu jocurile video, cu un cinematograf de cea mai slaba conditie, acestea fiind considerate „democratizarea culturii".
Pe de alta parte, asaltul de tip inchizitorial, cu accente vadit politice, prin care un imens si splendid patrimoniu de idei, de valori si de cunoastere este „purifica" in numele „corectitudinii politice". E o carte-document, care schiteaza o posibila apocalipsa.
Pe de alta parte, asaltul de tip inchizitorial, cu accente vadit politice, prin care un imens si splendid patrimoniu de idei, de valori si de cunoastere este „purifica" in numele „corectitudinii politice". E o carte-document, care schiteaza o posibila apocalipsa.