Pacat ca nu exista o zi in calendar, macar una la sapte ani, in care sa se slujeasca in toate bisericile pentru pacea personajelor literare. Ziua asta ar trebui sa semene cu Simbata mortilor si s-ar putea numi oricum, sa zicem joia (ori miercurea) personajelor. Ar fi o zi in care s-ar inalta rugaciuni pentru odihna sufletelor si pentru iertarea pacatelor tuturor acelor fiinte imaginare care traiesc doar intre copertile cartilor, cu biografiile, cu fizionomiile, cu firile si cu destinele pe care li le-au nascocit autorii. Eu unul n-as lipsi de la un asemenea parastas. As pregati cu mina mea coliva si colaci, as cumpara de pe undeva un vin negru, un pic aspru, si le-as imparti pe strada dupa ce-au fost sfintite.” (Filip Florian)