Deprecated: Function ereg() is deprecated in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 214
Deprecated: Function ereg() is deprecated in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 218
Deprecated: Function ereg() is deprecated in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 222
Deprecated: Function ereg() is deprecated in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 226
Deprecated: Function ereg() is deprecated in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 230
Deprecated: Function ereg() is deprecated in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 214
Deprecated: Function ereg() is deprecated in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 218
Deprecated: Function ereg() is deprecated in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 222
Deprecated: Function ereg() is deprecated in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 226
Deprecated: Function ereg() is deprecated in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 230
Warning: Cannot modify header information - headers already sent by (output started at /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php:214) in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 106
Warning: Cannot modify header information - headers already sent by (output started at /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php:214) in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 107
Warning: Cannot modify header information - headers already sent by (output started at /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php:214) in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 108
Warning: Cannot modify header information - headers already sent by (output started at /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php:214) in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 118
Warning: Cannot modify header information - headers already sent by (output started at /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php:214) in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 119
Title Code Author Description Manufacturer Category Release Date
Price Discount CADEREA BASTILIEI Povestiri mortale% Jocul de smarald. Editie noua Culoarea norocului/ ' Noaptea cind cineva a murit pentru tine FRUMOASA CALATORIE A URSILOR PANDA POVESTITA DE UN SAXOFONIST CARE AVEA O IUBITA LA FRANKFURT / FEMEIA-TINTA SI CEI ZECE AMANTI5 - ILUZIA. EROU SI ANTIEROU IN CRIZELE ECONOMICE Exuvii Statiunea
$
Sint o baba comunista!
Lorgean Plicul negru
Intermezzo. Aurora Baiuteii Quijote Colonia risa-plinsa Fata din casa vagon
Manuc Teodosie cel Mic
Lindenfeld Legaturi bolnavicioase Drumul scurt spre casa; 3 Sint o baba comunista! Editie noua Editie Cartonata
Sir Sugismund0 ( Intoarcerea huliganului Editie Cartonata Ghetele fericirii
Zogru
Necasatoritii* " Patru plus patru si ceilalti patru1 ) Cheful nu se organizeaza, vine de la sine Masa si Extraterestrul Eu et al. ! Un rol pentru AndraE " = Cu putin timp inaintea coboririi extraterestrilor printre noi # Este sau nu este Ion $ Baieti de gasca % Axa lumii & Celebrul animal ' Erotikon( ( Intoarcerea pungutei cu doi bani7 ) / Tokyo by Night. Planeta Tokyo 2 (editia a II-a) * Sfirsitul lumii + Partida de canasta , Zidul moale% - Planeta Tokyo (editia a II-a) . Tunul filozoafei / Vremea minunilor 0 Degete mici 1 O limba comuna1 2 ) Scurta si plictisitoarea viata a lui Kjus 3 Petrecere cu mama# 4 Fairia o lume indepartata 5 Poveste de iarna Acasa" 6 Ul Baboi si alte povestiri 7 Tache de catifea" 8 Sabrina si alte suspiciuni= 9 5 Cartea lui Theophil Magus sau 40 de povesti despre om( : Un mire fara capatii (rimoroman)3 ; + O suta de ani de zile la Portile Orientului8 < 0 Supravietuirile 6. In jungla unui bloc de gheata = Locomotiva Noimann > Curcubeul dublu( ? Viata si faptele lui Ilie Cazane @ Cei trei copii-Mozart A Femeia in rosu+ B # Intoarcerea huliganului (editia II) C Atrium D Vorbind pietrei) E ! Lampa cu caciula Editie Cartonata F Firesc Editie Cartonata! G Teatru I Editie Cartonata H INGERUL DE LA BENZINARIE I LICITATIA J Cine adoarme ultimul$ K Se innopteaza. Se lasa ceata L Vasiliu, foi volante& M Sara. Editia a III-a, revazuta N French Coca-Cola
O Tobit P Fericirea obligatorie. Q Ordinea R Romanul romanesc pervers S Nebulon/ T ' Caloriferistul si nevasta hermeneutului U Jurnalul lui Dracula V Corpuri de iluminat W Din calidor X Fetele tacerii Y @Q@" Z Atunci i-am ars doua palme$ [ Tineretile lui Daniel Abagiu \ Dimineata pierduta ] Caietele lui Ozias ^ Hesperus _
Intilnirea `
Opera poetica a Iepurii nu mor b Planeta Mediocrilor c Proza cu amanuntul' d Zilele regelui Editie Cartonata] e U Literatura romana. Manual preparator pe baza manualelor alternative. Clasele IX - XII f Delta lui Venus g Urcarea Muntelui h Sonete' i Prizonierul Traciei Occidentale j Proorocii Ierusalimului k
Pont Des Arts l No Exit m Morminte Stravezii n Maramures& o Jurnalul Secret Noi Dezvaluiri p Jurnal Secret Vol. I q Impostura r Fictiune Si Infanterie s Hotel Europa t Cimitirul Buna-vestire$ u Convorbiri Cu Octavian Paler1 v ) Caravana Cinematografica Si Alte Povesiri w Chira Chiralina x Caderea Bastiliei y Andersen Cel Crud z
Adio, Europa!3 { + Trigrama Shakespeare - Fictiuni Speculative | Refugii }
Omoara-ma! ~ Viata Pe Un Peron CALEA VICTORIEI Macel in Georgia, $ Hai sa furam pepeni Editie Cartonata Trickster; 3 Noua proze vechi. Fictiuni ilicite Editie Cartonata Maestro Editie Cartonata( Ingerul de gips Editie Cartonata( Orfeu in infern Editie Cartonata* " Intrarea Soarelui Editie Cartonata3 + Raport asupra singuratatii Editie Cartonata Numele mierlei& Un om norocos Editie Cartonata5 - Opere I. Julien Ospitalierul Editie Cartonata( Introducere in literatura romana Poezii-Eminescu Mihai% Amintirile peregrinului apter Apararea lui GalileiQ I Basmul Printesei Repede-Repede (o poveste pentru adulti) Editie Cartonata! Blocul 29, apartamentul 1) ! Cartea soaptelor Editie Cartonata6 . Celelalte povesti de dragoste Editie Cartonata Cinema- % Cum sa uiti o femeie Editie Cartonata5 - Drumul egal al fiecarei zile Editie Cartonata Fantoma din moara IROZII / THE HERODS. & Intermezzo. Graziella Editie Cartonata Mireasa cu sosete rosii' Nevoi speciale Editie Cartonata Demonii vintului* " O pasare pe sirma Editie Cartonata} u Opere I. Maimutele personale. Povesti pentru a-mi imblinzi iubita. Alti doi ani pe un bloc de gheata Editie Cartonata4 , Opere I. Dimineata pierduta Editie Cartonata Opere I. Insemnari din Sodoma. Drumul. Republica pe esafod. Ziua miniei. Manualul intimplarilor. Tache de catifea Editie Cartonata4 , Opere II. Sara. Tobit. Fric Editie Cartonata4 , Opere II. Submarinul erotic Editie CartonataG ? Opere II. O vietuire cu Stan si Bran, Sonatine Editie Cartonata: 2 Opere II. Gara de Est. Intilnirea Editie Cartonata Replace all (Colcaiala) Si Hams Si Regretel% Ultimii eretici ai Imperiului3 + Variante la un autoportret Editie Cartonata Vizuina Editie Cartonata Scindura de frizerie- % Strainii din Kipukua Editie Cartonata= 5 Venea din timpul diez. Editia a II-a Editie Cartonata( Cerul din burta Editie Cartonata Zaira Editie Cartonata Noapte buna, copii! Poeme Editie Cartonata7 / Raiul gainilor. Editia a III-a Editie Cartonata Scotch2 * Amor intellectualis. Romanul unei educatii3 + Opere I: Mari sub pustiuri Editie Cartonata SURAD, DECI EXIST# Provizorat Editie Cartonata CARTEA CU FLEACURI1 ) Degete mici. Editie noua Editie Cartonata LOGICA POSTMODERNULUI
LOTTA PETRU SI PAVEL SCRISORI DIN ARCADIA TALK-SHOW TRIUMFUL VAG$ VIATA MEA IN SLUJBA STATULUI Tozgrec+ # Scrisori imaginare Editie Cartonata" Teatru II Editie Cartonata Un port la rasarit Dilar pentru o zi Minoic* " Intoarcerea huliganului (Ed. 2011). & Opere II: Marocco (1) Editie Cartonata8 0 In iad toate becurile sint arse Editie Cartonata* " Viata pe un peron Editie Cartonata+ # Literatura romana pentru clasa a7-a, $ Literatura romana pentru clasa a 8-a' Cum sa uiti o femeie (ed. 2011) Noptile Patriarhului' Acasa, pe Cimpia Armaghedonului% Darul Ioanei Editie Cartonata5 - Luminare (Coborirea in text) Editie Cartonata4 , Relatare despre moartea mea Editie Cartonata Legaturi bolnavicioase "@ Ĺ@ @ I@ B@ @ @ @ ɵ@
@ @ @
@ @ L@ @ @ K@ @ @ @ @ @ @ @ !@ t@ @ @ @ T@ ɲ@ ! >@ " -@ # Ʋ@ $ @ % @ & @ ' ò@ ( @ )
@ * @ + ߴ@ , o@ - @ . *@ / a@ 0 X@ 1 @ 2 @ 3 @ 4 @ 5 @ 6 -@ 7 ߵ@ 8 z@ 9 @ : :@ ; X@ < Ե@ = @ > E@ ? T@ @ ٱ@ A @ B @ C ~@ D ]@ E @ F :@ G k@ H P@ I e@ J @ K @ L M@ M @ N @ O @ P @ Q Ҵ@ R u@ S @ T @ U dz@ V @ W @ X @ Y 8@ Z @ [ @ \ @ ] @ ^ \@ _ @ ` @ a @ b @ c 4@ d r@ e $@ f ē@ g @ h @ i @ j @ k @ l @ m @ n @ o !@ p z@ q *@ r @ s &@ t H@ u T@ v 2@ w @ x 8@ y @ z @ { @ | @ } @ ~ \@ @@ {@ #@ ÿ@ @ @ |@ Դ@ @ "@ @ ;@ @ @ @ @ @ Ϻ@ @@ N@ @ d@ L@ @ @ D@ @ {@ z@ @ @ ʴ@ ˴@ ̴@ @ @ L@ ʹ@ ¹@ @ @ L@ @ A@ @ @ @ @ @ @ @ @ ,@ ,@ .@ 5@ @ @ |@ }@ ǰ@ @
@ @ !@ %@ @ @ @ <@ b@ d@ @ @ @ @ @ @ @ @ @ d@ e@ g@ 9@ HORIA GARBEA
Mihai Gainusa Ioan Petru Culianu Anca Fusariu Bogdan Suceava VISNIEC Matei Andrei Hrebenciuc Simona Popescu Alexandru Ecovoiu
Dan Lungu Jean-Lorin Sterian Norman Manea
Marin Mincu# Filip Florian;Matei Florian Ada Milea Ana Maria Sandu Victoria Comnea Razvan Radulescu
Ioan T. Morar Cecilia Stefanescu Catalin Dorian Florescu Dan Lungu Luca Dinulescu Norman Manea Gabriela Melinescu Doina Rusti Tudor Lavric Dan Giosu Mariana Gorczyca Nichita Danilov Alex Tocilescu ! Leonard Muha " Lucian Dan Teodorovici # Herta Muller $ Dan Lungu % Gheorghe Schwartz & Catalin Lazurca ' Liviu Bleoca ( Cip Iesan )
Claudia Golea * Tudor Calin Zarojanu + Mircea Gheorghe ,
Adrian Buz -
Claudia Golea . Dumitru Ungureanu / Catalin Dorian Florescu 0
Filip Florian 1 Sorin Stoica 2 Silviu Gherman 3 Veronica A. Cara 4 Pavel Gheo Radu 5 Mihai Zamfir 6 Mariana Codrut 7 Stefan Agopian 8 Dumitru Radu Popa 9
Leonard Oprea : Serban Foarta;Ion Barbu ; Ioan Grosan < Radu Cosasu = Nichita Danilov > Alexandru Vlad ? Razvan Radulescu @ Alexandru Ecovoiu5 A - Adriana Babeti;Mircea Mihaies;Mircea Nedelciu B Norman Manea C Norman Manea D Norman Manea E Florin Lazarescu F Petru Cimpoesu G Valeriu Anania H TEODORESCU Cristian I SIMIONESCU Mircea Horia J Bogdan Popescu K Mihai Zamfir L Ion Vianu M Stefan Agopian N
Claudia Golea O Stefan Agopian P Norman Manea Q Alexandru Ecovoiu R Kiki Vasilescu S Ruxandra Cesereanu T Carmen Firan U Marin Mincu$ V Stelian Tanase (coordonator) W Paul Goma X Augustin Buzura Y Ionut Chiva Z Lucian Dan Teodorovici [ Cezar Paul-Badescu \ Gabriela Adamesteanu ] Ion Vianu ^ Ioan Petru Culianu _ Gabriela Adamesteanu ` Mihai Eminescu a Stefan Bastovoi b Ioan Grosan c Dan Lungu d
Filip Florian. e & Catrinel Popa, Marinela Popa, Ion Popa f
Nin, Anais g Ileana Malancioiu h Profira Sadoveanu i Lucian Stamate j Radu Aldulescu k Dumitru �epeneag l Ioan Es. Pop m
Dan Stanca n Dumitru epeneag o Alex. Stefanescu p Alex. Stefanescu q Marius Ghilezan r Costache Olareanu s Dumitru epeneag t
Tudor Arghezi u Daniel Cristea-Enache v Ioan Grosan w Panait Istrati x Horia Grbea y Nicolae Manolescu z Ion D. Srbu { Cristian Tudor Popescu | Augustin Buzura } Ana Maria Sandu ~ Octavian Paler Cezar Petrescu
Dumitru Crudu Nora Iuga
Ovidiu Pop Petru Cimpoesu Stelian Tanase Nicolae Breban Nicolae Breban Cecilia Stefanescu Augustin Buzura Radu Pavel Gheo Octavian Paler Emil Brumaru Alexandrescu Emil Eminescu Mihai Valeriu Anania Octavian Paler+ # Emil Brumaru, Veronica D. Niculescu Corina Sabau Varujan Vosganian Lucian Dan Teodorovici Angelo Mitchievici Dan Lungu Gabriela Adamesteanu Doina Rusti" NEGOITA Constantin Virgil Marin Mincu Adela Greceanu Dan Sociu Daniela Zeca-Buzura Ioana Nicolaie Radu Cosasu Gabriela Adamesteanu Stefan Agopian Stefan Agopian Emil Brumaru Radu Cosasu Gabriela Adamesteanu Ioan Lacusta
Matei Florian Vasile Ernu Norman Manea Norman Manea
Mihai Gainusa Valeriu Anania Bogdan Suceava Ioana Nicolaie Catalin Dorian Florescu Radu Pavel Gheo Valeriu Anania Dan Lungu Ioana Bradea Ion Vianu Dumitru Radu Popescu ANDRU Vasile Gabriela Adamesteanu CIOCARLIE Livius
Filip Florian" NEGOITA Constantin Virgil PAUN Gheorghe DANELIUC Mircea SOVIANY Octavian BARBAT Adriana BRATESCU Bogdan" NEGOITA Constantin Virgil VLAD Alexandru Ioan Petru Culianu Octavian Paler Valeriu Anania Radu Tudoran Andrei Ruse Caius Dobrescu Norman Manea George Balaita Dan Lungu Octavian Paler Dan Lungu Tatiana Niculescu Bran Marta Petreu Stelian Turlea Ioan Lacusta
Gabriel Chifu Cecilia Stefanescu Unul dintre cei mai prolifici autori ai tinerei generatii, Horia Garbea (nascut in 1962 la Bucuresti) este, surpriza, profesor la o facultate tehnica (constructii agricole). Multiplu laureat al premiilor literare din tara, distins insa si in Spania, la Bilbao, a publicat doua volume de versuri si unul de proza scurta, renumele fiindu-i consolidat de productia sa dramatica (doua volume de un ludic livresc specific intertextualitatii, unul fiind intitulat "Doamna Bovary sunt ceilalti", iar celalalt " Mephisto", fiind o reluare a temei lui Heinrich Mann), multe dintre textele sale fiind puse in scena nu doar la Bucuresti si in alte orase din Romania, ci si la Paris si la Londra. Una dintre piesele sale a fost montata in 1997 de tanarul regizor german Carsten Wiedemann. "Caderea Bastiliei" este primul sau roman si prezinta lumea tinerilor scriitori bucuresteni cu o ironie suculenta si, in acelasi timp, devastatoare, moravurile lumii artistice fiind descrise fara menajamente, dar si fara intentii moralizatoare. Mihai Gainusa prezinta emisiunea Cronica Circotasilor, alaturi de Serban Huidu. Povestirile lui Mihai Gainusa contureaza un prozator care si-a gasit mijloace proprii de exprimare literara si pentru care ludicul, ironia si umorul de buna calitate constituie ingrediente absolut necesare. Desi tonul jucaus al corealizatorului Cronicii Circotasilor nu se dilueaza de-a lungul lecturii, miza este, nu rareori, una serioasa, iar autorul e atent si la efecte stilistice care sa o accentueze. Dincolo de toate insa, fiecare povestire cuprinsa in volum are o morala care se aplica nu doar spatiului romanesc, ca in cartile anterioare, ci este universal valabila. In Povestiri mortale, Mihai Gainusa nu propune o comedie sociala, ci se axeaza pe comedia umana in general, vazuta din perspectiva unui circotas cu privire si talent de prozator. Remarcabila e siguranta cu care Mihai Gainusa face relatia dintre umorul primar, bazat pe jargon si dictionar etnic, si umorul referential. (Tudor Octavian) Traducere de Agop Bezerian -------------------------------------------------------------------------------- Ioan Petru Culianu a scris romanul The Emerald Game in limba engleza, in vara-toamna 1987, cu colaborarea lui H.S. Wiesner. Traducerea romaneasca de fata s‑a facut dupa originalul inedit (printout, 441 de pagini) aflat in arhiva familiei (n.ed.). -------------------------------------------------------------------------------- Carte complexa a Renasterii toscane, roman politist, magic si esoteric, impletind cunoasterea secolului al XV-lea italian cu legenda, filosofia protagonistilor cu credintele lor, descrierea practicilor magice, astrologice sau geomantice cu fictiunea, intr-un text incitant, sclipitor ii ironic, Jocul de smarald propune o aventura a mintii, precum si a memoriei si a distorsiunilor ei, la fel de palpitanta ca si aventurile personajelor antrenate in teorii conspirationiste si in descifrarea planurilor unor societati secrete perpetuate poate, subteran, pina in zilele noastre. Am scris un roman istorico-detectivistic cu o intriga, cred, in mod special captivanta, avind in vedere ca se bazeaza pe un sir de crime constituite intr-o secventa astrologica, toate legate de tabloul lui Sandro Botticelli, Primavara... (Ioan Petru Culianu): 2Timp de dou?zeci ?i cinci de zile, dimine?ile Anei au nceput toate la fel... La ora 8 fix suna ceasul. n prima diminea?? din aceste dou?zeci ?i cinci, s-a trezit buimac?. Seara luase un calmant slab, s? poat? dormi. Nu ?i-a adus aminte imediat ce se-ntmplase cu ea, nu numai din cauza sedativului, ci mai ales de la mirosul de cafea proasp?t?, care venea din buc?t?rie. Asta presupunea c? Mihai se sculase naintea ei ?i n mod normal acum trebuia s? fie napoi n pat, lng? ea. Le pl?cea s? fac? dragoste diminea?a, cnd n apartamentul lor nsorit se r?spndea aroma primei ce?ti de cafea. A ntins mna pofticioas? ?i a pip?it patul. Era gol... [...] Se iscase ni?ic? vnzoleal? n apartamentul cu trei camere, mobilat bine ?i cu gust, timp n care Ana ncercase s?-l priveasc? atent, ca pe un b?rbat ns?, nu ca pe cel de care depindea via?a ei. ?i i-a pl?cut. Mult. S? fi avut 55 de ani, era nalt ?i masiv, f?r? s? fie gras, mergea u?or adus de spate, cl?tinndu-se alintat n stilul juc?torilor de tenis cnd intr? pe teren.“ Anca Fusariu, Culoarea norocului Romanul Noaptea cind cineva a murit pentru tine exploreaza, la peste doua decenii de la desfasurarea evenimentelor, semnificatiile unor episoade ale revolutiei romane. Un grup de studenti petrece noaptea de 25 decembrie 1989 in cladirea Universitatii, in centrul Bucurestiului, intr-un perimetru de siguranta aflat in interiorul Facultatii de Geologie. In jurul cladirii, in decursul intregii nopti, au loc schimburi de focuri. La citeva sute de metri distanta, un grup de militari pazeste un punct strategic in apropierea cladirii fostului Comitet Central. Nu este prima oara cind destinele unora dintre acesti studenti si militari se intersecteaza. Odata cu aparitia zorilor, aflam ce s-a intimplat in acea noapte. Impartindu-si timpul intre matematica si literatura, Bogdan Suceava a descris literatura drept adevarata sa pasiune. Poate nu surprinzator, cartile sale dezvaluie ordinea si structura unei minti matematice. Dar in timp ce in multe dintre ele regasim abordari realiste, frecvent apar si elemente de fantastic. Indiferent de tema, scrisul lui Bogdan Suceava oscileaza intre comic si tragic, intre linistit si exploziv, intre fizic si metafizic. (Ehren Schimmel, Sanda Cordos, Review of Contemporary Fiction) Piesele reunite in acest volum au fost scrise la o distanta mare una de alta, dar fac parte, cel putin pentru mine, din aceeasi familie de cautari dramatice misterioase in zona unde dragostea se intalneste cu moartea. Iata motivul pentru care le-am alaturat si le-am incitat oarecum sa dialogheze In orice caz, am scris prima scena a Ursilor panda dorind sa abordez o poveste de dragoste... in stil realist, aproape in sensul teatrului de bulevard. Ma incita ideea unei povesti de dragoste care incepe asa, cu un barbat trezindu-se dimineata si descoperind o femeie frumoasa si necunoscuta in patul sau. Femeia este, intr-un fel, un omagiu adus acestui spatiu magic al Proventei, precum si saltimbancilor...In acelasi timp insa personajele pe care le-am creat vin si dintr-o lume pe care am cunoscut-o in copilarie intr-un alt spatiu magic, si anume in orasul meu natal, la Radati. Matei Visniec Autorul analizeaza societatea actuala din perspectiva crizelor economice prin care, periodic, aceasta a trecut, incercand sa gaseasca "vinovatii" care au declansat perioadele de recesiune prin care a trecut si trece omenirea. De la criza bulbilor de lalea, la cea din anii �30 si pana la criza actuala, situatii aparent imprevizibile si nesesizabile pe piata economica au dus la prabusiri spectaculoase ale indicilor de bursa. Iluzia bogatiei care i-a sedus pe multi investitori a generat o continua crestere economica � in viziunea autorului �, eroul crizelor, a transformat piata financiara intr-un colos distructiv, un real antierou capabil sa aduca haos si incertitudine in sistem. In finalul cartii, autorul pledeaza pentru necesitatea ca stiintele economice sa traseze mai responsabil � prin studiile intreprinse � directiile de urmat, pentru ca oamenii sa nu se mai lase sedusi de tendintele pietelor financiare. Cartea se adreseaza unui public nespecializat, dar interesat de aspecte ce compun mecanisme ale vietii economice financiare. Andrei Hrebenciuc este in prezent preparator universitar, doctorand in cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti unde preda microeconomie, macroeconomie si economie europeana. Cu o experienta bogata de cercetare in functionarea politicilor economice la nivel european si in abordarile internationale asupra teoriilor de crestere economica sustenabila, face momentan parte din echipa de management al unui proiect de anvergura cu finantare europeana, din domeniul universitar. �Exuvii� este un roman autobiografic, axat pe copilaria si adolescenta autoarei - o perspectiva �autista�, inocenta asupra lumii. Romanul, aparut in 1997, s-a bucurat de o primire foarte buna din partea criticii, devenind un �clasic� al literaturii postmoderne romanesti si fiind tradus, in 2002, si in Polonia. �Toate cartile pe care le-am scris se influenteaza intre ele, iar �Exuvii� este doar o parte dintr-un puzzle al carui model il vad doar eu � un �model� pe care l-am avut in fata ochilor pe la douazeci si ceva de ani, cind am stiut care sint obsesiile mele si de ce trebuie sa scriu eu despre ele cit timp o sa pot sa scriu.� (Simona Popescu)a YPrefata de Luminita Marcu. Din punct de vedere formal, cartea e un creuzet al tututor posibilitatilor prozastice atasate din reflex postmodernismului. Mai mult decit in Saludos, unde vocile alternative ale naratorului si ale dublului sau calator construiesc o melodie duala, aici fiecare personaj isi cinta propria arie, intr-o structura aparent simpla, dar din care rezulta de fapt o simfonie complexa, tulburata contrapunctic de cea mai acuta dintre voci, a celui fara nume, a naratorului, a autorului, a celui care nu e nici Romancierul, dar care scrie de fapt romanul, a unui Godot pe care Statiunea il asteapta de fapt fara s-o stie. (Luminita Marcu) Alexandru Ecovoiu reuseste sa aduca un suflu proaspat, un aer de modernitate in proza romaneasca de azi. Stilul sau elegant fara ostentatie se adapteaza perfect continutului cartii. (Tudorel Urian)
Romanul continua �experimentul de mentalitate� inceput de Dan Lungu cu Raiul gainilor - coborirea intr-un comunism remanent nu la nivel politic sau social, ci la nivelul omului obisnuit trecut prin acel sistem si profund marcat de el. Sint o baba comunista! te provoaca sa zimbesti, sa rizi in hohote, sa te intristezi, dar mai ales sa-ti intrerupi, pentru citeva clipe, lectura si sa iesi afara spre a te convinge ca realitatea e altfel, ca oamenii sint altfel. Insa, chiar si dupa acest exercitiu, nu-ti ramine decit sansa sa constati ca scriitorul ti-a cunoscut vecina de bloc, pe fiica acesteia plecata in Canada, l-a cunoscut pe fostul tau coleg de serviciu care spunea bancuri politice, fiind in acelasi timp informator, te-a cunoscut pe tine. Si apoi a scris aceasta carte tocmai pentru a ne oferi tuturor o noua oglinda, in care sa ne vedem asa cum sintem si cum, de multe ori, n-am vrea sa fim. �Originalitatea lui Dan Lungu este de gasit aici: literatura sa este atit de aproape de realitate, incit devine realitatea insasi, surprinsa, desprinsa din magma cotidianului cu niste instrumente de o finete remarcabila. Se simte acribia sociologului, desigur, dar abilitatea auzului sociologic e doar un ingredient printre altele.� (Luminita Marcu) Prefata de Doris Mironescu. Romanul este structurat in trei parti, 8 ore (Maybe someday), Rogvaiv si Hotel Errachidia, fiecare tratind, cu mult umor, pe fondul unor povesti de dragoste, o realitate straina multora, dar atragatoare pentru oricine: lumea presei, care se intersecteaza, de multe ori, cu lumea showbiz-ului. Recunoastem printre personaje atit scriitori, cit si actori sau muzicieni, in scene pitoresti ce contureaza rama tabloului in care se desfasoara povestile amoroase ale personajului narator. Cartea excentricului scriitor Jean-Lorin Sterian acopera o zona rar atinsa in proza postdecembrista, ceea ce adauga talentului sau literar o doza consistenta de savoare, in special prin ineditul povestii. Postfata de Matei Calinescu. Plicul negru al lui Norman Manea: o capodopera tumultuoasa si tulburatoare. (Corriere della Sera) Plicul negru este ultimul roman publicat in tara de Norman Manea, in 1986, cu putin timp inainte de a parasi Romania. Personajul central al cartii, Tolea, se afla in pragul unei caderi nervoase, linia de demarcatie dintre constientizarea realitatii si lumea visului, a imaginatiei, stergindu-se, discret, pe parcursul naratiunii. Cartea creeaza un mister psihologic ce tine mereu treaza atentia cititorului, contine o istorie a cautarii unei organizatii secrete, povestea unui anchetator care-si pierde mintile, toate creind, in final, o lectura dinamica, desi cu o structura complexa, un fel de puzzle literar. Din Plicul negru cititorul invata despre duplicitatea perfida a sistemului totalitar ceausist mai mult decit din zeci de eseuri politice. (World Literature Today)=
5Editie hardcover, revazuta. Postfata de Bogdan-Alexandru Stanescu. Aparut pentru prima oara in 1984 (reeditat in 1989 si 1997), romanul Intermezzo este considerat cea mai importanta scriere beletristica a autorului. Este un roman experimentalist, cu diverse inserturi realiste, compus din fragmente succesive. Accentul nu se pune pe intriga sau personaje, ci, asemenea altor romane postmoderne romanesti, pe introspectie si conceptualizare. Sint folosite diverse tehnici, introducindu-se pe parcurs fragmente de jurnal ale eroului principal, jocuri textualiste etc. A fost numit de critica literara drept unul dintre cele mai importante romane romanesti ale anilor 80. Avem de-a face in Intermezzo cu un duel agonic intre doua monstruozitati, cea a femeii si cea a barbatului; prima este devenire, se construieste in contact cu alteritatea mai precis, cu barbatii , a doua se prezinta a fi matura din fasa, este de natura patologica, consecventa cu sine, in sensul seducatorului kierkegaardian, cel pentru care seductia este pur act autotelic. (Bogdan-Alexandru Stanescu) Editie noua, hardcover. Cuvint inainte de Radu Cosasu. Prefata de Simona Sora. Ma simt alt om cu singe cald si cord inteligent in fata dezinvolturii cu care cei doi numesc lucruri importante obiectele si fiintele laolalta, tot ce misca si nu misca, mamele, tatii, bunicii, fratiorii, bicicletele, funigeii, profesoarele si fotbalul minut cu minut, duminica de duminica, vedeniile, fandacsiile si miracolele pina la acel strigat magic de pe strada: tiche goae, oooo!. (Radu Cosasu) Baiuteii este extraordinara poveste pe doua voci extrem de diferite, dar care comunica perfect, cu largi fandari si minutioase contraziceri, cu refrene cit o succesiune de istorii paralele si cu multa dragoste a unei familii fabuloase dintr-un loc in care nimic nu e intimplator. (Simona Sora)k cText bilingv roman/englez. Versiune in limba engleza de Ada Milea, Daniela Ragalie, Andreea Iacob si Adela Toplean. Multumiri dnei prof. Mirela Nasaudean si dlor Emanuel Vasiliu si William Trevelyan. Inregistrarea pe CD a spectacolului Quixote in limba engleza a fost realizata de A&A Records. Versurile, care au stat la baza spectacolului lansat in vara lui 2005 si cu care autoarea a realizat un turneu prin tara, repovestesc Don Quijote de la Mancha intr-o maniera originala. Volumul are nouasprezece capitole, cuprinzind intimplarile prin care trec Don Quijote si Sancho Panza, sperantele si amagirile celor doi, porniti in cautarea insulei din vis, care asteapta sa fie numai a lor. O poveste plina de iubire si putere, o comedie a singuratatii, o poezie despre lupta cu morile de vint, un basm modern ce pastreaza povestea veche, dar reincarca metaforic personajele si ne ofera noi parabole spre interpretare si meditatie. Umorul debordant, ironia tandra, cinismul aproape calin se ingemaneaza in unul dintre cele mai fericite experimente culturale romanesti din ultima vreme. Don Quijote-le Adei Milea transcende genurile si anuleaza prejudecatile: la confluenta artelor si a sensibilitatilor, autoarea a pus la bataie nu doar o enorma abilitate artistica, ci si o serioasa implicare intelectuala. Departe de a-l trada pe Cervantes, varianta Milea ni-l readuce in intreaga lui expresivitate, cu grozavele spaime zurgalaiesti, prodigioasele si nemaivazutele batalii, cu muncile si iluziile unei perechi de reformatori utopici care au purces la transformarea lumii. (Mircea Mihaies)Cuprins: Asculta un fragment audio: Ada Milea, paid whips scriu plecarea insula mori oi cearta suverana stapina subterana stapina cartea Toboso nebun papusar calcule. despagubiri inscenari 3.300 de bice sfaturi Sancho-n insula bice pe bani final: oglinzi Editie ingrijita de Ion Barbu. Colonia risa-plinsa este cel de-al doilea experiment artistic avind in centrul sau orasul Petrila, dupa Antologia poeziei romanesti la zid (Polirom, 2006). Volumul contine un album foto semnat de Nora Agapi, Maria Grecu, Mihai Alexandru Barbu, Gabi Bordeianu si Ion Barbu, intitulat Colonia Bratianu, Petrila, si este structurat in doua parti. In Colonia Plinsa, zidurile Petrilei au fost inscriptionate cu versurile din 46 de poeme apartinind unor nume celebre din poezia romana contemporana: Mihai Ursachi, Irina Mavrodin, Augustin Pop, Mihail Crama, Romulus Vulpescu, Mircea Cartarescu, Emil Brumaru, Cezar Ivanescu, Al.O. Teodoreanu, Ileana Malancioiu. Colonia Risa cuprinde 78 de imagini semnate de caricaturisti sau artisti renumiti, precum Gerhard Gepp, Mickhail Zlatkovsky, Alessandro Gatto, Florian Doru Crihana, Giuseppe Arcimboldo sau Witold Mysyrowicz. Prefata de Mircea Cartarescu. O scriitoare pe care o recomanda Mircea Cartarescu: Reusita Fetei din casa vagon consta in poezia de mare forta a evocarilor, amintirilor si fantasmelor tuturor personajelor, care nu sint decit avatarele uneia si aceleiasi voci eminamente feminine. Tot ce pot spera de-acum incolo e ca acest roman crud, ciudat si atit de original sa o impuna, in fine, pe Ana Maria Sandu ca pe o scriitoare de prima mina. Un roman impresionant, spectaculos, foarte bine controlat stilistic. Naratiunea este structurata in trei parti, fiecare relatata de catre o alta voce. Prima parte este romanul unei fetite, Ileana, care isi traieste copilaria plina de neintelesuri echivalente cu niste miracole. A doua parte, narata de catre fiica Ilenei, Ina, reconstituie viata femeii de mai tirziu, de la momentul intilnirii viitorului sot, Stefan, pina la consolarea, datorata brutalitatilor acestuia, in bratele unui amant si sinuciderea ei ulterioara. In a treia parte, naratiunea ii apartine Ilenei insesi, tinara, inca la liceu, care isi cunoaste, in timpul unei vacante la Costinesti, viitorul sot. Stefan se arata inca de pe acum un tip violent, fiind capabil insa si de gesturi de tandrete.` XPrefata de Bogdan Cretu. Romanul surprinde un fragment de istorie de la inceputul secolului al XIX-lea, respectiv anul 1812. Actiunea se dezvolta in jurul semnarii Tratatului de pace de la Bucuresti dintre Rusia si Turcia. Pe masura derularii povestii, se devoaleaza intentia lui Napoleon de a impiedica prin orice mijloace semnarea acestui tratat, dar si actiunea discreta, lucida si ferma prin care Manuc Bei a dejucat planul imparatului. Romanul prilejuieste si intilnirea cu eroii unei lumi marcate de avintul romantismului si captive in tesatura razboaielor. In jurul zarafului si diplomatului Manuc, apar mai multe personaje din peisajul autohton si european: consulul francez Ledoulx, Iancu si Nicolae Vacarescu, generalul Kutuzov, domnita Ecaterina, clucereasa Elenca, pictorul Dante Negro, medicul Guibert, valetul Julien si... imparatul Napoleon.H @Premiul pentru Proza pe 2006 al revistei Cuvantul. Razvan Radulescu este unul dintre cei mai de succes scenaristi romani de astazi. Filme precum Marfa si banii, Moartea domnului Lazarescu si Hirtia va fi albastra poarta semnatura sa. Pisiciinele, Somnul protector, bufnita ce cultiva capsuni, Minotaurul Samoil, care cultiva ciuperci, fantoma Otilia toate aceste personaje si altele inca il readuc in fata cititorului, spectaculos, pe prozatorul Razvan Radulescu, bine-cunoscut si pentru scenariile la unele dintre cele mai bine primite filme romanesti din ultimul timp. Romanul Teodosie cel Mic este unul impresionant din multe puncte de vedere, de la ineditul povestii la gama larga de procedee narative folosite de autor. Scrisa cu un rafinament stilistic deosebit, cartea lui Razvan Radulescu contribuie din plin la substanta peisajului literar romanesc contemporan. Razvan Radulescu scrie la fel de bine eseuri, scenarii de film si romane. Eseistul e minunat de neimpacat, de scotocitor si de stimulativ: aratati-i un lucru orice lucru si el va va arata o problema. Scenaristul e pasionant de lucid un maestru al momentului fierbinte privit la rece. Dar preferatul meu este romancierul: el reprezinta latura cea mai prietenoasa si mai jucausa a acestui mare talent si cel putin in ochii mei cea mai fericita. (Andrei Gorzo) Prefata de Marius Chivu. In Lindenfeld, sat al svabilor banateni parasit de peste doua decenii, se pune la punct o piesa de teatru grandioasa, pentru un singur spectator: Klaus Bernath, fiu al satului fugit in Germania, devenit intre timp milionar spre miliardar in dolari, care, ajuns la batrinete, isi doreste sa faca o vizita, dupa multi ani, acasa. Pentru ca batrinului sa-i fie ascuns adevarul cu privire la golirea satului de vechii sai locuitori, fiul acestuia si biograful sau personal angajeaza o serie de actori, scenaristi, scenografi, un regizor, un grup de studenti la arte plastice si un profesor de teoria artei, a caror misiune este sa readuca la viata Lindenfeldul. Dincolo de intimplari, de poveste, de mister si de surpriza finala, romanul lui Ioan T. Morar este o parabola despre o societatea artificiala in care viata insasi este falsa, o fabula careia, fireste, nu-i lipseste morala. Editia a II-a. Cartea Ceciliei Stefanescu este povestirea alerta si ironica a unei obsesii erotice si narcisiace traite de o naratoare abulica, dezabuzata si vulnerabila. Este, fara indoiala, unul dintre debuturile feminine cele mai semnificative din ultimii ani: un scris echilibrat, o voce sigura de ea, o devoalare cruda a intimplarilor care incearca sa capete sens prin povestire. Simona Sora Vizitati site-ul filmului Legaturi bolnavicioase www.legaturibolnavicioase.rok cTraducere din limba germana de Mariana Barbulescu. Prefata de Marius Chivu. Romanul lui Catalin Dorian Florescu este o poveste emotionanta, scrisa cu aceeasi fluiditate, cu aceeasi grija fata de cititor cu care autorul ne-a obisnuit deja. Trei tineri pornesc intr-o calatorie spre Est: de la Zurich, prin Viena si Budapesta, spre malul Marii Negre. Intimplarile prin care trec sint dramatice, incarcate uneori de absurd. Autorul dezvolta in cel de-al doilea roman al sau o imagine cuprinzatoare si, totodata, plina de miez a inceputului anilor 90. O carte impresionanta, melancolica si mai ales plina de viata. Editia a II-a Sint o baba comunista! este in curs de adaptare cinematografica in regia lui Stere Gulea, iar editia franceza a fost dublu nominalizata la Premiile Europene Jean Monnet in 2008. Dan Lungu are marele talent de a utiliza cu maiestrie stilul oral pentru a prezenta situatiile cu mult umor subversiv. El se situeaza in traditia marelui umorist ceh Jaroslav Hašek, creatorul bravului soldat Šveik. Este un autor de mare valoare al Romaniei postsocialiste, continuind timpurile de aur ale literaturii interbelice. (Berliner Zeitung) Satirist savuros, Dan Lungu nu inceteaza sa exploreze nevrozele tarii sale. Reprezentind noua generatie romaneasca de scriitori, autorul ne-a cucerit deja cu romanul Raiul gainilor. Dulce-amar si adesea provocind risul, romanul Sint o baba comunista! foloseste umorul pentru a surprinde cu acuitate transformarile societatii romanesti. (Livres Hebdo) Dan Lungu a scris un roman inteligent despre contradictia dintre politica si experienta personala. O carte plina de umor, care nu rareori stirneste hohote de ris. (Literaturen) Lungu descrie cu subtila ironie viata cotidiana a oamenilor in timpurile postrevolutionare. (Freitag) Dan Lungu ne arata cum capitalismul nu numai in Romania, ci si in Polonia nu s-a dovedit o bagheta magica, iar politicienii nu au devenit peste noapte niste altruisti care doresc bunastarea generala. Ca libertatea nu ne aduce inapoi tineretea. (Polityka)X PSir Sugismund acceseaza paliere de expresivitate lingvistica ce pot anunta o limba noua, cu sugestii de argou ce amintesc de marea proza a lui Celine si Joyce. (Cezar Ivanescu) La prima vedere, autorul ne atrage intr-un joc. Un joc al lui cu povestea, de-a povestea, ca povestea. La a doua vedere sau, mai bine zis, de la a doua povestire citita, intelegem ca jocul autorului nu-i al sau cu sine ori cu scriitura proprie, e un joc in care sintem cu totii invitati sa ne prindem. Si ne prindem, intrucit cavalcada de gaguri-triste, de tragedii-vesele, de nimicuri spuse cu un ton grav si de lucruri grave redate minimalist ne va fascina, ne va face sa citim cu sufletul la gura povestea urmatoare O carte pe care nu o mai lasi din mina pina la sfirsit.Cuprins: Sultana sau in ce directie curge timpul • Sir Sugismund e sua storia dans una nuova lingua planetara • Ziua in care am murit • Elefterie Maces • Cum va arata de fapt sfirsitul lumii • Poveste cu sfirsit • Domnul director • Mos Abdulah • Oda zeitei Kaly • Luca si Emil • Ionescu • Cenaclul • Chevalier du temple of god Postfata de Matei Calinescu �O carte splendida. Un roman despre temeiurile si nesabuinta Istoriei. Mai presus de toate, un elogiu adus limbii. Limbii romane.� (Letras Libres) �Intoarcerea huliganului este o carte de memorii, dar nu doar in intelesul obisnuit al cuvintului: pentru ca pe intreg cuprinsul ei sint inserate pagini de pura fictiune, ca si numeroase elemente caracteristice speciei eseului moral. Manea stie prea bine ca a separa faptul real de fictiune e o datorie etica a memorialistului si, din acest punct de vedere, amintirile sale sint istoric si intern verificabile. Mai mult, cititorul isi da seama ca si atunci cind autorul deschide �ferestre� fictionale catre lumi posibile sau dramatizeaza pasaje de meditatie, scopul sau este intotdeauna adevarul, inclusiv adevarul personal, cu zonele sale mai complicate si mai ambivalente.� (Matei Calinescu) �Unul dintre marii prozatori romani si europeni de azi. O carte care singereaza.� (La Vanguardia) Traducere din limba suedeza de autoare. Imboldul care-i anima pe eroii celor noua nuvele ale Gabrielei Melinescu este goana dupa fericire, dupa implinirea prin iubire. Un pitic indragostit fara speranta de o frumoasa Alba-ca-Zapada, un evreu batrin care continua sa fie alaturi de aleasa lui si dupa moarte, un cintaret de opera care ia chipul unui demon al iubirii intr-un decor de feerie pe gheata � toti sint prizonierii acestei stravechi porunci. Lumea lor este un straniu amestec de fantastic si realitate, o lume in care pluteste poezia si in care pina si diavolul are inima tandra. �Nu te poti separa niciodata de ceea ce ai iubit�, crede personajul din �Batai de aripi�. Este, probabil, linia de forta a acestei carti pline de lumina si melancolie.Cuprins: Batai de aripi � Marea bunatatii � Nebunul lui Emanuel � Joc de vara � Un mic erou mare � Umbra lui Zaharel � Memento Purcell � Ghetele fericirii � Schimbare de pene Cuvint inainte de Ioan Grosan. Nemuritorul Zogru, un personaj fabulos nascut in Saptamina Mare a anului 1460 si folosind ca vehicule de inaintare prin istorie (pina in prezent) trupuri umane, este, la rindu-i, vehiculul prin care Doina Rusti ne atrage intr-o lume fascinanta a evenimentelor mici din istoria mare, a povestilor savuroase, a fantasmelor. Prin increngatura povestii insa, extrem de atragatoare, vie, se dezvolta mesajul. Cautarea de sine a celui venit in alte lumi ne poarta prin sentimente profund omenesti, sentimentul iubirii sau cel al unei singuratati acute, ba chiar, surprinzator poate, isi face loc in roman atasamentul fata de istoria si locurile romanesti iar asta se intimpla printr-un moralism ascuns, inchis intre rinduri, subinteles. Ironia fina si umorul debordant, personajele fantastice, de la spiridusi la fantome, viata de dupa moarte a unor personalitati istorice, toate acestea vin sa contureze rama unui tablou in care regasim probleme si mize mereu actuale. Zogru este un roman care se citeste repede, cu placere si lasa in urma gustul complicat al meditatiei. Este o carte frumoasa, bine scrisa, care aduce in actualitate lectura voluptoasa, grija fata de poveste si o memorabila inventie stilistica. (Ioan Grosan)_ WPrefata de Doris Mironescu. Surprinde si atrage in acest roman contrastul dintre cenusiul existential pe care protagonistul, Tudor, un ziarist trecut de treizeci de ani, il ineaca in vizite zilnice la crisma de cartier si crimpeiele colorate, exotice care i se desfasoara pe dinaintea ochilor. Printre plictiseli familiale si aparenta monotonie de �drum egal al fiecarei zile� se strecoara povestea Zenaidei din Babadag, care fuge de la un tata de imprumut, nea Tirtic, ajunge �artista� intr-o trupa de rusi, aterizeaza in viata abulica a lui Tudor si incepe sa se rafineze, asemenea unei Eliza Doolittle sau a unei Galatee � dupa cum se amageste eroul. Dar, pe linga ea, �curg� nestavilite nenumarate alte mici istorii: a cosarului de la barul �Carmen�, preocupat de politica din Braila natala, a lui Sile, vecinul care nu-si plateste intretinerea, dar pindeste cea mai mica abatere a celorlalti de la regula, a lui nea Ambrozie, justitiarul din Suceava care merge la Strasbourg, �la Curtea Europeana�, cu un autobuz de nedreptatiti. Sint, toate, istorii care marcheaza grotescul si, in egala masura, pitorescul balcanism, facindu-ne sa zimbim sau sa meditam, ca si cum ar fi actorii �altui film�. �Cartea este una ce se cere citita pe indelete. Lectorul grabit va pierde esentialul din aceasta poveste risipita printre cioburile memoriei, printre lungi pasaje descriptive sau evocatoare, printre digresiuni ample cu privire la carti si la oameni. Este o carte deasupra careia ochiul intirzie, iar mintea vineaza detalii pe care imediat le reproduce pe scena sa interioara.� (Doris Mironescu) Postfata de Emil Brumaru. �Dan Giosu seduce indeosebi cind distruge banalitatea printr-un umor spontan, avind aerul ca-si descopera pe loc, in chiar clipa scrisului, continutul istorioarei... Fantasticul, de un comic sfidator al situatiilor, se rostogoleste cu o verva frunzoasa, nesatioasa... parca vezi scriitorul lacom, grasuliu, pofticios de intortocheri bizare, plescaind din buzele carnoase, rosii-stralucitoare, de placerea metaforelor gustoase, inmuindu-si miinile cu degetele raschirate in miezul piinii calde, aburinde...� (Emil Brumaru)Cuprins: Domnul Apec � Zoz � Zgabeata Fodi si Zgabeata Pirjol � Dusmanii � Memoria � Spaima � Zidul alb (Satori) � Institutul miinii stingi � Povestea lui Inel Pirinel � Fintina � De ce moare caracatita � Proprietara � Indragostitul � Gaura neagra � Iguana � Scindura lui Afansol � Revelatia � Mina neagra � Teoria incercarii unice temperate � Balta electrica �Bobul de fasole � Savuc si Mitrofan � Patru plus patru si ceilalti patru � Naton � O.Z.N-ul � Cazul cu Stodic � Vaca domnului � Domnul Pat si medicul � Situatia lui Amurad Turcul � �Poveste fara sfirsit� Prefata de Mircea Muthu. Proza, teatru, jurnal � toate acestea se leaga intr-un roman cu diverse inserturi postmoderne, meditatii autoironice, scurte �suete� cu cititorii. Cartea Marianei Gorczyca impresioneaza prin diversitatea mijloacelor literare folosite, tinind in priza cititorul pina la finele ei. �Primul lucru care s-ar putea spune despre Cheful Marianei Gorczyca este ca e un roman mai degraba heterotextual decit, eventual, intertextual. Un roman care incita deopotriva prin reteta de succes � asumata si parodiata deodata � si prin verva scriiturilor. Zic �reteta de succes� pentru ca de-aici nu lipsesc amorurile si crimele, infidelitatile si devotiunile, drogurile si visarile, puse laolalta pe seama unor heterosexuali, bisexuali sau homosexuali. Nu lipseste nici macar flash-ul proletcultist sau cel comunist. Toate insa abordate cu dezinvoltura si vivacitate. Si toate transpuse intr-un fel de concert de camera al scriiturilor, intr-o joaca premeditat postmodernista, agreabila numaidecit.� (Al. Cistelecan)Cuprins: Cheful � Descrierea � Sotia redactorului-sef � Schimbul doi � De la Viena � Stadiile intermediare ale existentei � Din perspectiva Etei � Starea teatrului in ziua de azi � Chef pe sfirsite � Sa bibliografiem cit de citw oDemonicul, rationalul si irationalul, fantasticul si derizoriul isi dau mina in romanul lui Nichita Danilov, pentru a reconstrui un univers in aparenta extrem de logic, unde orice adevar devine posibil. Ca, de altfel, si reversul sau. Extraterestrul, coborit din lumea esentelor sau a �alcoolurilor pure�, cum spune el, in realitatea bruta, bintuita inca de fantasmele totalitarismului, apare in ochii Masei ca un fel de umbra a lui Anticrist, daca nu chiar ca Anticristul insusi. Babulea Tatina, Ippolit Subotin, ca un fel de duhuri sau zei nebuni ai locului, Gligori, batrina Bertha, Fevronia si Nicanor, precum si citeva animale fabuloase precum Evlampia, �ghiesa�, Increatul si cei doisprezece sobolanasi ai sai imbracati in haine de apostoli constituie o parte din galeria personajelor care umplu cu umor, ironie si absurd acest roman care se citeste pe nerasuflate. Alex Tocilescu este un moralist, dar unul care te invita pe tine sa extragi esenta din poveste, lasind loc, dupa ce hohotele se linistesc, acelei unde de tristete pe care o intilnim in risu-plinsu existential al fiecaruia dintre noi. O carte ce se citeste pe nerasuflate, un festin de umor, un prozator care debuteaza fara sa manifeste vreuna dintre slabiciunile debutului.Cuprins: Seful de gara Finala Takamura! 2 Mai Policolor/ Fabrica de sticla Tanzmusik Tinerete fara batrinete Norvegia Batausul Evanghelia dupa Marinescu Valul Sfirsit de zi Revelion Povestea Babei Dochia Calling All Cars De ursus horribilis et homo detestabilis historia Love Theme Dreptatea lupului Headless In Heaven (Everything is Fine) Adult Movies Live Show Dupa-amiaza in L.A. Uimitoarea aventura a lui Gian-Giacomo Reptigli Cumparaturi, deci Repetent la mitologie Razboiul rece Eu et al.! Un roman de dragoste senzational cu multe amanunte despre lumea showbizului. E o carte realista, o carte directa, ingrozitor de directa si sincera. Nu am denaturat nimic. Nu am avut nici o retinere in a scrie cum stau lucrurile in spatele camerelor, cum sufera unele personaje care par, poate, detasate in ochii publicului sau cit de multa mincatorie exista in cadrul unei echipe de productie. (Leonard Muha) Un rol pentru Andra, roman autobiografic, plin de senzatii tari si de amanunte de culise din lumea showbizului romanesc. Urmarind linia unei iubiri desfasurate intre extreme, o iubire consumata in perioada filmarii unui serial de televiziune, autorul descrie un tablou in care erotismul fara complexe se imbina cu ingenuitatea, dramele si tradarile sint la ordinea zilei, iar punctele de reper sint, de cele mai multe ori, de nedescoperit. O carte inedita, uimitoare pe alocuri, care te tine cu sufletul la gura pina la ultima ei pagina.s" kEditia a II-a, revazuta si adaugita Prefata de Daniel Cristea-Enache Romanul are drept tema centrala ironia: fata de romanul clasic, fata de temele lui majore, fata de literatura, in general. Protagonistul, un tinar mereu in cautarea nefericirii, pentru a gasi motivatia autocompatimirii, este prins in diverse situatii ce penduleaza intre comic si tragic, trecind prin grotesc, iar personajele care-l secondeaza ascund povesti asemenea. Rezultatul e o carte ce se citeste dintr-o suflare � o proza despre voluptatea ratarii si despre comedia suferintei. �In romanul de fata avem chiar o fina parodie a modelului underground, o satira din interiorul realist al lumii studentesti, cu rasfringerea eroului �damnat� in oglinda propriului ridicol. Am scris cu reala placere despre prima editie a acestei carti ce reprezenta debutul editorial al lui Lucian Dan Teodorovici. Acum, el revine cu o versiune revazuta si consistent adaugita, cu acelasi titlu simpatic-extravagant (specialitatea autorului) si cu fragmente narative explicind si mai bine structura psihologica si motivatiile protagonistului.� (Daniel Cristea-Enache)p# hCartea este insotita de un CD audio continind poeziile in lectura autoarei, realizat in colaborare cu sectia romana a Deutsche Welle (redactor Rodica Binder). Volumul reuneste poezii scrise de Herta Muller folosind cuvinte decupate din reviste, cu precadere din Plai cu boi: texte vaporoase, suprarealiste, jucause. Un deliciu literar si vizual, poeme si colaje simultan, un volum care se cere nu numai citit, ci si privit. Este prima carte scrisa in romana a autoarei de la plecarea in 1987 in Germania. Herta Muller isi scoate de sub pat, de sub cap, plaiul cu boi, ia forfecuta de unghii si harst taie cuvintele, le punen mojar si face colaje, cofraje, montaje, blocuri cu multe etaje in absurdistan unde urmuz e capitan si limba romana se unduieste sub rasfaturi germane ca o cadina. (Nora Iuga)Cuprins: Asculta un fragment audio: Herta Muller, Este sau nu este Ion($ Prefata de Luminita Marcu. O carte de povestiri in care personajele sint liceeni zgomotosi si guralivi, un copil care deseneaza un sopron, o femeie fara miini care are drept hobby pictura, o prietena flusturatica, un sot inocent, indivizi proaspat imbogatiti O lume pestrita care (re)constituie, cel mai adesea, lumea noua romaneasca in care traim. Uneori intimplarile parasesc Romania, pentru a ne transporta la Lille sau Viena. Oricum, indiferent unde se petrec, ele sint pline de haz si de neprevazut, dar si impregnate de o gravitate ascunsa. Proiectul lui Dan Lungu de readucere a realitatii in literatura are inaintasi celebri si in loc sa stam si sa ne gindim daca ar trebui sa fim avertizati ca este vorba de non-fictiune, mai bine sa ne bucuram pur si simplu de aceste mici bijuterii, de aceste felii de viata taiate cu cel mai fin bisturiu, decupaje dintr-o lume cit se poate de bogata in pitoresc existential. (Luminita Marcu)Cuprins: De vorba cu Sopron Parul conteaza enorm Daca legea gravitatiei s-ar vota in parlament Un sfat prietenesc Nevasta de la ora sapte Da-mi pace, is transpirata! Oare astea sa fie renumitele prezervative? Baieti de gasca Gradina lui Jurgen A doua jumatate a zilei O englezoaica la Pascani (sau despre distanta iluzorie dintre fictiune si realitate)% Axa lumii, cel mai nou roman din ciclul Cei O Suta, este un proiect unic in literatura noastra, recompensat pina acum cu numeroase premii (intre care Premiul pentru proza al Uniunii Scriitorilor din Romania in anul 1998). Cei O Suta surprinde destinul a o suta de generatii � din tata in fiu � de la caderea Babilonului si pina in zilele noastre. Pina acum au aparut: Anbasis (1988), Ecce homo (1993), Oul de aur (1998), Mina alba (2000), Vara rece (2004). In Axa lumii sint cuprinse generatiile 58-64 (intre anii 940 si 1149) � personajele sint fictive, dar incluse intr-un context istoric real. Bazata pe o documentare solida, cu multe surse rare, cartea da sens unora dintre cele mai incitante intrebari ale istoriei.& Prefata de Mircea Mihaies. �Catalin Lazurca poseda indiscutabilul atu de a cuceri de la primele rinduri. Cartea debuteaza cu un autoportret al personajului narator: un ins oarecare, minat de marunte contradictii si puerile paradoxuri, aflat intr-un moment de cumpana al vietii. La treizeci si unu de ani, lovit de impotenta, parasit de amanta, cu proiectele existentiale si intelectuale ruinate, Adrian Viorescu incearca sa-si regaseasca identitatea povestind fabuloasa istorie a unui grup de artisti dezabuzati, autointitulat Celebrul animal. Povestasul reface istoria gruparii anarhico-literare alcatuita dintr-o suma de autori din Arad si prietenii lor apropiati. Treptat, miza culturala este inlocuita de miza existentiala: naratorul se indragosteste de sotia lui Catalin Lazurca, aceasta, la rindu-i, dupa o excursie in Europa, se inamoreaza mortal de lesbiana Andreea care, fireste, era de mai multa vreme curtata de poetul Vasile Leac, membru proeminent al grupului Celebrul animal... In acest punct al naratiunii, romanul devine o radiografie a unui oras straniu din tranzitia romaneasca, in care drogurile, alcoolul, sexul, vulgaritatea, violenta si nebunia par sa fi pus stapinire pe lume.� � (Mircea Mihaies)0' (Prefata de Mircea Mihaies. Ingeniozitatea punctului de vedere, postura voit naiva a naratorului, absurdul de buna calitate si aerul dezinhibat al punerii in scena transforma povestirile adeseori, simple crochiuri in texte solid articulate, capabile sa poarte o fabula si sa transmita un sens. Prin Erotikon, Liviu Bleoca reuseste sa ne convinga de indiscutabila sa vocatie de narator. Mircea Mihaies Faptul ca o carte se citeste foarte usor si cu delicii e, pentru un cititor vechi, trecut prin mii de pagini alese, si pentru un editor suficient de vechi ca sa fi parcurs alte mii de pagini, multe dintre ele obligate, argument sigur al calitatii. Liviu Bleoca reuseste performanta de a convinge ca in proza sa se ofera noutati absolute despre om in ciuda inflatiei editoriale. Irina Petras Liviu Bleoca stie sa isi construiasca propria voce si propria structura narativa cu eleganta cu care, din mii de piese de puzzle divers colorate, se incheaga o figura omogena si atit de diferita de desenul fiecarui fragment care-l compune. Victor Cublesan
( Cu ilustratii de Jup Foarte rar se intimpla, in ultima vreme, sa stai in casa cu o carte si sa rizi de unul singur, asa. Se mai intimpla cind il citesti pe Hasek, se mai intimpla cind ii citesti pe Ilf si Petrov si, iata, se intimpla si cind il citesti pe Cip Iesan. Dupa Vaca la bariera, Cip recidiveaza cu un volum care te face sa-ti para viata chiar misto. Ei, dracia dracului! Emil Brumaru Volumul cuprinde povestiri, axate pe intimplari din cele mai ciudate, duse dincolo de limita verosimilului, menite a stirni hazul. Vasile Mitrut, a carui calatorie in Iad ne prilejuieste intilnirea cu draci perfect umanizati, Ceapaev, a carui dilema existentiala este daca sarbatorim 40 sau 44 de mucenici, egzxploratorii Universului, care calatoresc pe nava Voinicel, Costel, omul ce se ocupa cu calatorii spatio-temporale toate acestea si multe altele sint hapuri consistente de ris pe care autorul ni le livreaza cu o usurinta impresionanta, construind povesti ce au toate ingredientele necesare pentru a deveni antologice.) Tokyo by Night vine in continuarea Planetei Tokyo, iar centrul de interes este viata de noapte a capitalei Japoniei. Volumul, apreciat si de critica, are toate ingredientele bestsellerului, nelipsindu-i sexul, drogurile, subiecte tratate cu dezinvoltura de autoare, care este in acelasi timp si protagonista cartii. Am crezut, inca de cind am citit manuscrisul primului ei roman, ca avem, in persoana autoarei, o veriga ce lipsea literaturii romane contemporane. La fel cred si acum. Proza sa povesteste lin, fara ostentatie si fara patos despre o realitate pe care majoritatea dintre noi am ascunde-o sub pat si ne-am dori s-o uitam. (Lucian Vasilescu)* Prefata de Dan C. Mihailescu. Romanul propune o �varianta� de sfirsit al lumii diferita de cea a Apocalipsei biblice, dar care-i pastreaza elementele esentiale (a doua venire a lui Iisus, de exemplu). Autorul preia evenimente arhicunoscute ale zilei de azi si vede in ele semne ale sfirsitului lumii. Pe linga tenta aparenta de literatura SF, exista si o alta latura a cartii, o poveste de dragoste, care da, de fapt, sensul intregului: si asta pentru ca, aflam intr-un final, Apocalipsa extrem de realista despre care citim este, de fapt, o inventie, o proiectie a personajului principal � un barbat indragostit, pentru care viata/lumea isi pierde sensul in momentul in care iubirea sa esueaza.+ Prefata de Liviu Antonesei. Partida de canasta atrage cititorul, la un prim nivel, prin abordarea lejera, �nord-americana� a povestirii (ritm alert, poveste bine intretinuta si suspans), insa spectacolul se realizeaza mai cu seama prin ineditul subiectelor abordate, care ascund, nu de putine ori, o revelatie de final ce �reinventeaza� sensul. Tema care uneste textele este lumea exilului romanesc de peste Ocean, iar povestirile intereseaza si prin aceasta ciocnire a civilizatiilor, prin inventarea unor personaje care, s-ar putea spune, intruchipeaza o noua tipologie literara, cea a �romanului ratacitor� intr-o lume pe care o descopera cu naivitate si cu uimire si in care, in cele din urma, invata sa traiasca., Prefata de Daniel Cristea-Enache. Un volum construit din sase povestiri, care poate fi privit insa si ca un roman secvential al urbanitatii. Cartea este incarcata de paradoxuri, obsesii si rani sociale, de idiosincrasii si de nedumeriri, pe marginea carora creeaza povesti si inventeaza personaje trasind tuse caricaturale sau satirice, in orice caz, ingrosate. O poveste a societatii noastre, �spusa� pe sase voci de acelasi personaj � naratorul ei. �Protagonistul meu se inscrie in mult hulita spita a �ipostazierilor eului� si apare ca un om fara solutii. Ipostazieri ale eului? Sintagma ridica o problematica falsa, intotdeauna autorul se afla in textul sau, altfel ar fi doar executantul neinsufletit si debil al unei configuratii mecanice. In prima proza am deschis o usa prin care am intrat in propria mea lume fictiva; in ultima, as fi vrut sa ies. Dar am ramas acolo, anticipindu-mi urmatoarea calatorie.� (Adrian Buz)t- lPlaneta Tokyo, roman dedicat de Claudia Golea experientei sale japoneze, este foarte interesant prin prezentarea acestei tari dintr-o perspectiva inedita, in care miza cade mai putin pe traditiile si pe disciplina muncii nipone, ce au devenit subiecte-sablon atit in literatura, cit si in cartile documentare, si mai mult pe integrarea eroinei intr-o Japonie a anilor 90, libertina si surprinzatoare. Claudia Golea patrunde, cu aceasta carte, in civilizatia noptii japoneze, dezvaluind partea care-i ramine de obicei straina turistului obisnuit, cu un talent si o naturalete ce o impun ca scriitoare de prim rang.. Prefata de Al. Cistelecan. Povestirile din volum au, in primul rind, calitatea autenticitatii: fiecare naratiune este un episod din realitate, spus cu o forta demna de mari povestitori si, la fel ca acestia, autorul isi concentreaza naratiunea cu predilectie in spatiul rural. Literatura lui Dumitru Ungureanu beneficiaza insa de grotescul noilor realitati, cu sate supuse unor modele si obiceiuri urbane, cu personaje pervertite de diferite influente ale modernitatii, toate convergind intr-un comic buf, spumos de multe ori. Tot la fel ca marii povestitori insa, Dumitru Ungureanu ramine un moralist comicului urmindu-i, de cele mai multe ori, sentinta tragica, una care da sens povestirii si o transforma intr-un prilej de meditatie./ Traducere din limba germana de Adriana Rotaru Prefata de Mircea Mihaies Acesta este Ian McEwan in tinerete, dar cu mult mai mult umor, ironie, cu mai multa sare si piper. (New Books in German) In Vremea minunilor, scriitorul elvetian de origine romana Catalin Dorian Florescu creeaza din amintirile sale despre tara natala si despre calatoria in Italia si America un mozaic narativ dens si plin de viata. Romanul este o scoala a iubirii si a vietii. (Charles Linsmayer) Vremea minunilor este, simultan, un elogiu adus tatalui, dar si lumii parasite de autor in plina adolescenta. Este o lume din care a iesit gata inarmat pentru lupta scrisului. (Mircea Mihaies)F0 >Premiul pentru Cel mai bun debut in proza acordat in 2006 de USR si Premiul pentru cel mai bun debut acordat in 2005 de Romania literara si Fundatia Anonimul. Prefata de Simona Sora. Inainte de-a se chema Degete mici, romanul meu a avut alte doua titluri: unul (cam) grav, Anotimpurile gropii comune, celalalt (usor) caricatural, Dromaderul si osemintele. Nu-mi displaceau, nici nu ma incintau. Sufereau, in orice caz, de-o boala comuna: pareau sa indice sau macar sa sugereze tema cartii, centrul ei de greutate, insa o faceau in chip mincinos, puneau accentul unde nu e cazul. Exista un mormint colectiv, personajele au de-a face direct ori indirect cu oseminte fara virsta si fara identitate, dar nu primeaza planul lucrurilor palpabile, al intimplarilor imediate. M-au interesat reactiile, pozitionarile, parerile, povestile (totdeauna mai atitatoare, mai adinci) de dinaintea povestii derulate la timpul prezent. Un prieten bun mi-a spus ca Degete mici ar fi un roman politic. Alt prieten bun mi-a spus ca nici pomeneala sa fie asa ceva. Eu cred ca au dreptate. (Filip Florian)1 Premiul pentru proza al Academiei Romane pe 2006. Prefata de Marius Chivu. Pe Sorin Stoica il citesti aproape fara sa conteze prea mult despre ce scrie. Mult mai important este cum scrie. Iti da impresia ca este in stare sa comenteze savuros si instructiunile de folosire ale unui extinctor plasat pe holul spitalului in care isi poarta zilele personajele sale. Desi e aproape surd, eroul cartii stie sa auda zgomotul de fond al unei vieti amarite, sa descopere in asta spectacolul realitatii in care traim. La fiecare pagina fie ca rizi, fie ca esti indignat alaturi de povestitor fata de conjuratia imbecililor pe care i-a intilnit , ai senzatia ca vrei sa o citesti repede-repede si pe urmatoarea. Am un stil hibrid cu aparente parodice de text bascalios. Textele mele nu sint insa decit asumate, sincere. De fapt, scriu asa pentru ca n-am incotro. Nu se poate altminteri. Ar trebui sa va povestesc pe scurt viata mea pentru a intelege. Asta si fac in cartea mea. (Sorin Stoica)52 -Prefata de Liviu Antonesei Povestirile lui Silviu Gherman se desfasoara intre o inocenta calculata si un absurd de tip Mrozek. Nu povestitorul este cel care creeaza morala, el doar ii asigura cititorului cadrul in care si-o poate crea singur, fara insa a lasa naratiunea �suspendata�. Dimpotriva, �golurile� pe care naratorul ne invita sa le umplem sint tocmai stilpii de rezistenta ai unei constructii epice in care umorul, ironia si autoironia asigura placerea lecturii, iar personajele si situatiile create ne surprind permanent si ne provoaca. �Povestirile mele sint autobiografice, fantastice, inspirate din vise, povestiri in care m-am lamentat si povestiri in care pur si simplu m-am jucat. In timp ce scriu sint constient ca cineva se uita peste umarul meu si am grija intotdeauna sa-i ofer mai mult decit e dispus sa dea. In acest fel, pot sa ma recitesc cu placere.� (Silviu Gherman)Cuprins: Erotic sexualic � Rosu peste tot � Alice � Porc cu alune � Cristina, Victor si Paulica au plecat dupa creta si nu s-au mai intors � Resurse umane 3 Prefata de Paul Cernat. Dintre foarte tinerii scriitori de azi, nu vad altul mai motivat, mai ambitios si mai tenace decit Veronica A. Cara. (Mircea Martin) Este de presupus ca reactiile adverse si controversele pe marginea volumului nu vor lipsi. Dar nu este oare aceasta o preconditie a succesului? (Paul Cernat) Cezar este personajul central. In viata lui, intimplarile (inclusiv amorul) nu se consuma, e detasat si cinic, vesnic la pinda. Obosit, extenuat de obsesia lui pentru Deea, femeia care-si apartine numai siesi, care nu are secrete, fiind cu mult prea indiferenta pentru a se culpabiliza de ceva, obsesia lui legata de incest in ceea ce o priveste pe Deea, obsesia ca el si Deea semana fizic foarte mult, incit ar putea fi chiar frati, atasamentul lui pentru Coca, femeia care-i fusese, pentru o perioada de timp, mama vitrega, suspiciunea lui ca el de fapt este copilul Cocai, puternica adoratie proprie, copilaria, slagarele de atunci... toate intr-un dans halucinatoriu, intr-o constructie realista, impregnata de umor detasat.<4 4Prefata de O. Nimigean O expeditie pe o planeta indepartata, Fairia, se transforma intr-o aventura cu centauri, vrajitoare, pitici si apa vie. Totul devine nisip miscator: Fairia seamana cu Pamintul, dar se dovedeste a fi ca Pamintul din mituri si basme. Si nici aceasta iluzie nu tine mult: bastinasii, personaje de poveste, se comporta total aiurea si ne-clasic. Fat-Frumos e un ins incuiat si destul de penibil, vrajitoarea cea rea e de fapt buuuna (in toate sensurile), un cavaler care se repede la lupta vorbeste in oglinda, ca o banda de magnetofon pusa invers. E ca o poveste in vis, lucruri care-ti par familiare, dar imediat fenteaza logica. Din tot ce-am scris, e cartea mea preferata. (Radu Pavel Gheo) Hai crede-ma, n-o sa-ti para rau! sa-l luam pe Gheo cu noi, sa ne spuna povesti! Uite, il rugam, pentru inceput, sa ne conduca prin cartea pe care tocmai o tinem in mina. Eu am mai fost de citeva ori pe-aici, m-am imprietenit cu multi dintre eroi, cunosc vadurile, scurtaturile, oazele, mi-am bucurat imaginatia cu peisaje si intimplari, am navigat in virtualitatea colorata a Fairiei. Vino! Povestea ne minte mai putin si daca nu ne minte deloc? decit nasparletii ruginiti, gata sa ne vire pe git adevarurile lor. Vino! Pe tine te va pastra proaspat. Mie imi va reaminti gustul candorii. (O. Nimigean)5 Volumul, care reuneste intr-o a doua editie romanele Poveste de iarna si Acasa, este unitar prin abordarea specifica romanului interbelic in ambele naratiuni primeaza povestea, sustinuta insa de o atmosfera extrem de bine conturata. In Acasa, firul epic se axeaza pe iubirea familiala, desfasurata intr-un decor al Bucurestilor de altadata si al transformarilor la care orasul este supus in primii ani ai comunismului, in timp ce in Poveste de iarna o iubire neimplinita ne aduce in atmosfera sentimentala a unui Bucuresti ceva mai apropiat de zilele noastre. Punctul comun al celor doua romane este insa atragerea cititorilor intr-un univers al sentimentelor redescoperite, in care nu exista alt ghid mai bun decit nostalgia. Raportul omului cu orasul: ca si Holban, ca si Alexandru George, Mihai Zamfir este un citadin prin excelenta, cu simtul strazii aglomerate si al pitorescului civilizatiei de acest tip. Deambularile lui Stere printr-un Bucuresti invernal sint de o remarcabila pregnanta. Un personaj central este telefonul: din Jocurile Daniei, unde i s-a incredintat acest rol pentru prima oara, putini romancieri s-au folosit de el mai bine decit Mihai Zamfir. (Nicolae Manolescu)6 Nu pot sa-mi caracterizez propria scriitura. Mai degraba as putea spune cum mi-ar placea sa fie proza mea. Tin mult la expresia puternica, la o concentrare a stilului, la expresivitate, la privirea lucida si in acelasi timp cu o urma de umor tandru sau, dupa caz, sarcastic. Tin sa fac din unele proze scurte, de o anumita factura, un fel de manifest, o opozitie la jegul si mizeria din lumea romaneasca, din cea politica si nu doar Oricum, sper ca, prin scrisul meu, sa reusesc sa opun, sa spun nu doar mortii si singuratatii mele, ci si acestei lumi colcaitoare in care traim, un NU al meu. (Mariana Codrut)Cuprins: Povestiri din Sumbria Ul Baboi7 Prefata de Eugen Negrici Roman distins cu premiul pentru proza al Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti �Romanul �Tache de catifea� constituie un punct extrem al procesului de emancipare treptata a prozei romanesti, nu numai fata de dogmatismul realismului-socialist al anilor �50, ci si fata de rigorile realismului canonic in general. (...) Cititorul va descoperi singur si alte aspecte seducatoare ale cartii in afara performantelor stilistice centrate pe dilatare metaforica si pe hiperbola: de pilda, mimarea eruditiei si a vetustetei, a savanteriilor livresti, gustul pentru voluptatile si malitiile renascentiste, cultivarea cruzimii si a grotescului, solemnizarea banalului, apetitul pervers pentru materia in descompunere, fascinatia degradarii si a extinctiei lente, picturalitatea coplesitoare.� (Eugen Negrici) �Cartile publicate de Agopian au impus definitiv scriitura originala, fermecatoare si profunda a acestui scriitor exceptional.� (Dan C. Mihailescu)~8 vConsiderat de autorul-narator o poveste de dragoste, romanul acopera teme mult mai complexe de la iubire la totalitarism, de la superficialitate la cautarea sinelui. Toate acestea insa fara a apela la meditatia expusa, la disertatii metafizice. Tonul este unul direct, franc, placut la lectura si provocator, autorul mizind pe atragerea, cointeresarea cititorului prin anuntarea unui eveniment imediat urmator, adresarea directa, ironie si, mai cu seama, autoironie. Eroii lui Dumitru Radu Popa traiesc adesea in planuri duble si in lumi paralele. Ingeniozitatea prozatorului este de a manevra astfel epicul, evenimentele si comportamentele umane, incit sa sugereze intr-adevar apartenenta acestora la mai multe lumi, intretinind o atmosfera de mister. Arta subtila, complexa a prozatorului tocmai aceasta si este: de a ne mentine mereu pe muchia subtire, aproape invizibila, dintre a sti si a nu sti, dintre explicabil si inexplicabil, dintre real si vis, dintre posibil si imposibil, intr-o proza de rafinate dozaje, asociind expert livrescul si puterea de descriptie realista, poezia si tehnicile surprizei. (Gabriel Dimisianu)89 0Prefata de Liviu Antonesei. Povestirile lui Leonard Oprea isi trag seva dintr-un filon de intelepciune atemporala, de tipul celei pe care o poti descoperi in Biblie sau in cartile marilor intelepti ai omenirii. De altfel, chiar la nivel stilistic ele amintesc de morala si farmecul caracteristice povestirilor din Pateric. Dimensiunile reduse ale fiecarui text sint sustinute de un miez pilduitor. Autorul nu se lasa in nici un fel furat de jongleriile stilistice ale prozatorilor contemporani, oferind cititorului, inainte de toate, o carte despre suflet.: Volumul este compus din rubricile Telenovela nova sustinute de Serban Foarta in Suplimentul de cultura in anul 2005, unul care se nuptializase complet, potrivit autorului. Fiecare dintre cele 42 de capitole este insotit de cite o ilustratie a lui Ion Barbu. Pe linga personajele principale (Marie-Jeanne, nasu" Gica, Paunita Columbeanu, Carlo - fostul pretendent), apar si altele, secundare: Basescu, Iliescu sau Vlad Tepes. O carte de literatura si de ris.; Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania pentru proza, editia 1992. O noua editie, revazuta, a unuia dintre cele mai importante romane aparute dupa 1989. Editia a III-a E foarte bine ca O suta de ani de zile la Portile Orientului este proaspat reeditata. A aparut imediat dupa ’90 si cartile publicate atunci au cazut in gol. Oamenii nu erau atenti la literatura, erau mai mult interesati de memorialistica, jurnale, literatura de detentie, asa ca initiativa de a repune in circuit o carte importanta e foarte bine venita. (Carmen Musat) Daca pentru cititorii din ’90 literatura era un conglomerat din care nu distingeau genurile, acum exista o perceptie mult mai clara, iar oamenii sint interesati si vad diferentele. Aceasta reeditare a romanului lui Ioan Grosan va fi o provocare pentru cititorii de azi si e foarte interesant de vazut cum va fi primit textul la o noua lectura. Aburul placut si provocator al acestui roman inca mi-a ramas. (Ioan Es. Pop) Ioan Grosan este printre putinii creatori de scoala noua care n-au devenit prizonierii unei singure formule epice, asimilind, cu o complicitate matura, atit experienta intertextualitatii, cit si spiritul perifrastic faulknerian ori minutia cehoviana in descrierea platitudinii existentiale. (Radu G. Teposu)S< KPremiul revistei Cuvantul pe 2007. Radu Cosasu a primit Premiul National pentru Literatura pe anul 2006, acordat de Uniunea Scriitorilor din Romania: Nu cred ca mai exista un autor de proza scurta de valoarea lui Radu Cosasu. (Nicolae Manolescu) In jungla unui bloc de gheata, jurnalul tinut de autor pe marginea unor stiri din ziare, reia textul revazut din Un august pe un bloc de gheata (1971, reeditat in 2003), distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor, integrindu- l ca al saselea volum din ciclul Supravietuirilor. Ultima sectiune a cartii, cea referitoare la toamna anului 1969, are ca principala tema saptamina petrecuta de autor la Moscova, ca membru al unei delegatii romane la un festival de film sovietic. In stilul sau savuros, autorul comenteaza filmele caracteristice epocii pe care le vizioneaza, precum si intilnirile la care participa sau experientele din capitala Uniunii Sovietice. Sint doar un cititor care stie ca fara Radu Cosasu nu se poate. Nici in gazetarie, nici in literatura. Radu Cosasu ma dezarmeaza prin dezinhibare, umor, inteligenta, ironie, capacitatea de autodistantare si inimitabila sa verva lingvistica... Intr-o literatura in care scrie Radu Cosasu n-ai cum sa mori de plictiseala, n-ai cum sa epuizezi imprevizibilul si repetabilitatile vietii, n-ai cum sa pierzi pe drum secretele scrisului. (Gheorghe Craciun)F = > Locomotiva Noimann este al doilea roman din trilogia Talpi. Intr-un oras obisnuit, lipsit de farmecul si stralucirea marilor metropole, personajele lui Nichita Danilov traiesc intr-o lume aparte, multidimensionala, in care derapajele mintii fac regulile si isi impun propria realitate. O realitate virtuala, de altfel, dar foarte bogata semantic si, mai ales, ermetica, din care evadarea este imposibila: masterandul Lawrence Oliver experimenteaza trecerea la un alt regn, transformindu-se in copac si apoi mai jos sau, poate, mai sus, din regnul vegetal in regnul mineral, dupa care urmeaza risipirea in eter, stomatologul Noimann este bintuit de un picior impertinent, frumos retezat la distanta de o palma de genunchi, un fel de constiinta angoasata a eroului, pictorul de icoane Bikinski este in cautarea adevarului ultim si descoperit sub forma unui ciine negru, botezat Spinoza, iar inginerul Edward Satanovski, o fantasma, un gind, reprezinta piaza rea a gindurilor masterandului si pictorului. Oamenii-miini, oamenii-picior, oamenii-epoleti, oamenii-cal, femeia-salcie, femeia-elefant, femeia-sarpe, femeia-girafa, femeia-capra, Mathilda, Lily Fundyfer, aparitii mai mult sau mai putin episodice, contureaza haosul interior al personajelor. O fericita exceptie de la regula poetilor care nu stralucesc in proza nici cind se vind in zeci de mii de exemplare mi s-a intimplat sa constat asta-vara citindu-l pe Nichita Danilov cu primul sau roman Talpi. Sotronul.E una dintre cartile pe care, indeobste, le-am asteptat de la prozatorii afirmati si, eventual, formati dupa 90, adica nesupusi unor reguli ale jocului estetic dintr-un mediu literar intru citva toxic. La o prima evaluare, asadar, revizuind baza de date adunate de-a lungul a aproape treizeci de ani de literatura, Nichita Danilov s-ar putea sa fie unul dintre cei mai buni romancieri opzecisti. Vad in Nichita Danilov o sansa reala de maturizare si universalizare a literaturii romane. (Radu Aldulescu) Nichita Danilov este un optzecist atipic. Fantezist inconturnabil, poet si prozator de mare rafinament stilistic, Nichita Danilov este, la nivelul prozei, un povestitor de factura clasica (modelele cel mai la indemina sint Creanga, dar si povestitorii rusi), ale carui relatari mustesc insa de simboluri, intelesuri parabolice, intertextualitate si aluzii livresti. (Tudorel Urian)> Intriga centrala a romanului o constituie reintoarcerea naratorului-personaj in spatiul natal (intrarea acestuia in posesia unei case batrinesti in satul in care a copilarit), pretext pentru o analiza paradigmatica oras/spatiul rural (supus tranzitiei) si trecut/prezent, pentru reinvierea amintirilor si pentru resemantizarea laitmotivelor centrale ale dimensiunii taranesti: casa, vecinii, padurea, biserica satului. Romanul este si un experiment textual; dispunerea sectiunilor care il compun este o tenie textuala: textul curge in secvente aparent scindate spatio-temporal, insa exista un fir rosu care le uneste. In plus, textul e presarat de diverse interventii ce presupun fragmente aparent non-literare (reclama la o bere autohtona, de exemplu), toate menite sa confere scrierii o nota autobiografica, precum si una experimentala. Apar drame personale ale unor personaje emblematice (Artistul, profesorul de filosofie si mama sa), supuse esecului existential. Romanul este dispus concentric, autorul fiind in centru, ca un Ianus privind in trecut si in prezent, in sufletul celorlalti si al sau. Alexandru Vlad este atent deopotriva la viata paginii si la miraculoasa emisie de semne a vietii. Amploarea autentica a personajului problematic, libertatea ludica si gravitatea interogativa potenteaza, credem, energia spirituala a realului, absorbit si focalizat prin tensiune epica, prin acuitate si rigoare stilistica, prin voluptatea livrescului si magia compozitiei. (Norman Manea) Prozele lui Alexandru Vlad sint produsul unei mari subtilitati a observatiei. Rafinamentul notatiei, de o stranie austeritate poetica, produce secvente si detalii admirabile, ce presupun in egala masura finete stilistica si psihologica. (Radu G. Teposu) In cele mai bune pagini ale sale, scriitorul clujean scrie o proza uimitoare, subtila, acut personalizata, in care nimic nu este fara loc si nimic nu este supus stergerii. Intelegerile prinse de proza sa se conserva, au puterea eternitatii, a esentelor. (Horea Poenar)~? vEditia a II-a Razvan Radulescu, autorul romanului Teodosie cel Mic, este unul dintre cei mai de succes scenaristi romani de astazi. Filme precum Marfa si banii, Moartea domnului Lazarescu si Hirtia va fi albastra poarta si semnatura sa. Cred ca de acum se poate discuta despre fictiunea politica in romanul romanesc din ultimii 15 ani. La Razvan Radulescu accentul cade pe comic, pe inadecvarea Securitatii la lumea reala (real care include, in ordinea acestei naratiuni, fantasticul!), exact in sensul primului capitol din Bergson: Securitatea reactioneaza ca un mecanism comic care ancheteaza ca si cum ar reactiona mecanic. Ca si cum ar sari brusc dintr-o cutie. (Bogdan Suceava) Cind stii sa povestesti, indiferent unde e plasata actiunea, ai toate sansele sa devii fermecator, cum e Razvan Radulescu, si cu succes la cititori. (Ovidiu Simonca) Un roman excelent. (Doru Buscu)@ Prefata de Marius Chivu Editia a II-a Stranietatea, ingeniozitatea si dimensiunea parabolica a povestirilor lui Alexandru Ecovoiu il situeaza pe autor in descendenta prozatorilor sud-americani, dintre care cu Borges si cu Bioy Casares are cele mai multe in comun, desi influenta nu este una directa. Rareori personajele au si nume de cele mai multe ori, sint indicate generic , sint singuratice (construiesti singuratati, singuratatea te avantajeaza, afirma doua propozitii metanarative), cu un trecut incert, care poarta cu sine o aura misterioasa sau carora li se intimpla lucruri bizare. (Marius Chivu) Cetatea fictionala perfect inchisa este adevaratul merit al prozei lui Alexandru Ecovoiu. (Costi Rogozanu) Povestirile din actualul volum sint o demonstratie de virtuozitate stilistica, multe dintre ele fiind la limita poemului in proza. (Tudorel Urian)A Prefata de Mircea Cartarescu Postfata de Martin Adams Mooreville Editia a III‑aFemeia in rosu este considerata o carte de virf a valului celui mai recent de literatura romana, un roman postmodern. Un etalon al romanului romanesc. (Ion Bogdan Lefter) Femeia in rosu, demonstratie teoretica si practica de virtuozitate, este o etalare de forta exact in momentul in care viata se pregateste sa-si ia revansa asupra artificialului, adica atunci cind memoriile, autofictiunea, jurnalele si dezlantuirile amoroase dadeau sa ecluzeze manierata, stilata, rafinata doamna optzecista. (Simona Sora) E o carte‑puzzle, multietajata, minutios imbricata, in care alterneaza registre si tonuri narative de o neobisnuita bogatie si in care peticele intertextuale realizeaza un colaj in care nuantele diverselor epoci colizioneaza intr‑un haos ordonat. Nu forma cartii este insa lucrul cel mai important in cazul Femeii in rosu, ci filosofia ei. Trei teoreticieni literari pornesc in cautarea locus‑ului estetic ce a parut, vreme de o suta de ani, cel mai putin adecvat pentru ancorarea unei opere serioase, cel mai demn de o evitare dispretuitoare: senzationalul. (Mircea Cartarescu) B Editia a II-a, cu o postfata de Matei Calinescu. Intoarcerea huliganului, volumul care deschide seria de autor �Norman Manea�, premiat cu �Medicis Etranger" in 2006! �O carte splendida. Un roman despre temeiurile si nesabuinta Istoriei. Mai presus de toate, un elogiu adus limbii. Limbii romane." (Letras Libres) �Miracolul limbii. Prin jungla frazelor izbucneste, mereu, un genial talent al cuvintului." (Die Zeit) �Unul dintre marii prozatori romani si europeni de azi. O carte care singereaza." (La Vanguardia) �Viziune asupra totalitarismului mai apropiata de amenintarea obscura, ca la Kafka, universala si totusi asumata intim, decit de structura detaliata a lui Orwell."(The New York Times) �Un autor de prim ordin in panorama literaturii contemporane." (La Stampa)C Editia a II-a revazuta "Atrium este un triumf al racursiului, al lacunei. Roman al generatiei, inrudit cu romanul englez de colegiu, meditatie asupra efortului liber si al celui obligat sa se miste in perimetrul omoritor al meschinei parveniri, deschidere spre un neasteptat fior istoric, in sensul in care un romancier se poate trezi un Tacit (fara sa faca ceea ce se cheama "roman istoric"!). Foarte modern, prin curentul paralel al imaginii simbolice a apei poluate (gradatie splendida pina la ocean!), romanul marcheaza in acelasi timp o revenire la cadrele solide, verificate ale unei traditii." (Radu Petrescu) "La mai bine de 30 de ani de la prima sa editie, "varianta de (auto)portret" din Atrium ii cere cititorului aceeasi intelegere adinca a contorsionarilor unei intimitati ultragiate care incearca sa se reconstituie prin scris. Teritoriile intime ale eului, identitatile traumatizate se refac doar in aceasta oglinda a povestirii despre sine, cu si pentru Celalalt - miza de fond a scrisului lui Norman Manea." (Simona Sora)dD \Editie ilustrata de Tudor Jebeleanu Scris de Norman Manea in limba romana, dupa o vizita, in calitate de invitat de onoare, la Tirgul de Carte de la Ierusalim, in 2003, poemul Vorbind pietrei e insotit de traduceri in zece limbi: engleza (Edward Hirsch si Norman Manea), ebraica (Yotam Reuveni), germana (Ernest Wichner), spaniola (Victor Ivanovici), ceha (Jiri Nasinek), maghiara (Balazs Imre Jozsef), poloneza (Jerzy Kotlinski), suedeza (Dan Shafran), franceza (Letitia Ilea) si italiana (Marco Cugno). Promisesem gazdelor sa scriu un text despre aceasta calatorie, sau despre Tirg, sau despre Israel. Am stat in fata dreptunghiului alb si amenintator al hirtiei, pina cind am inceput sa scriu un soi de adresare cvasi-poetica umbrei tatalui meu si umbrei lui Primo Levi, bizar reuniti, dintr-odata, intr-o neasteptata articulare retorica. (Norman Manea)bE ZCartea reprezinta o selectie din povestirile scrise de autor in ultimii zece ani, reunite sub titlul celei mai cunoscute dintre acestea, Lampa cu caciula, care a fost ecranizata in 2006, in regia lui Radu Jude si care a obtinut peste 30 de premii la festivaluri internationale, printre care trofeul pentru cel mai bun scurtmetraj la Sundance, SUA. Cu exceptia altor citeva povestiri relativ cunoscute (prin aparitia in reviste sau intr-un volum colectiv publicat in Franta), cele mai multe dintre ele sint inedite. Povestirile construiesc o carte despre copilarie, despre inocenta pierduta a lumii contemporane. Fiecare personaj (indiferent daca e vorba despre copilul care isi duce impreuna cu taica-su televizorul la reparat sau despre cel ce merge pe jos pina la bilci pentru a vedea Balena Goliat, despre paznicul de iaz care e prieten cu un crap ori despre batrina ce se imbata asteptind intoarcerea fiul sau de la puscarie) traieste intr-un scurt timp o adevarata aventura, o drama ori o comedie acestea reusind sa fie totodata firesti, umane, dar si spectaculoase. La Florin Lazarescu, acum si aici, cred ca se poate vorbi de magie alba. Altfel, in absenta vrajilor bune, nu stiu cum ar fi posibil ca lumea intreaga, cu continente si fiinte, cu mari maruntisuri si mici grozavii, sa se stringa intr-un singur punct geografic, fara nume, pierdut printre dealuri si intimplari. Rar am citit cu atita bucurie o carte si tot rar am fost cucerit intr-atit. Sint povestiri care se nasc una din alta, cresc ca ramurile tinere si sfirsesc prin a desena un fel de copac al vietii, trecut prin anotimpuri. (Filip Florian)zF rEditie revazuta Romanul e incontinuu hranit de aici forta lui cu o sumedenie de observatii din acelea ce dau substanta prozei adevarate si arata ca autorul stie foarte multe despre lumea din jur si cosmica, exterioara si interioara in care traieste. (Valeriu Cristea) Jurnalul Iuniei da cel mai bine masura disponibilitatilor artistice ale prozatorului. Aflam aici o stiinta impecabila de a surprinde banalitatea de care se inconjoara lumea si care devine noua sa mitologie, dar si capacitatea de a evoca fragmente de trecut in toata prospetimea si naturaletea lor (...). In genere, Petru Cimpoesu are o capacitate indiscutabila de a transcrie realitatea si, chiar cind aceasta iese din tiparele obisnuite, impresia de firesc este coplesitoare. (Radu G. Teposu) Petru Cimpoesu mi se pare cel mai in forma prozator roman al momentului. Si nu cred ca spun o vorba mare. In fond, cati dintre scriitorii nostri au reusit sa dea, succesiv si intr-un interval de doar sase ani, trei romane precum Povestea Marelui Brigand (2000), Simion liftnicul (2001) si Christina Domestica si Vinatorii de suflete (2006)? (Andrei Terian)G Cronologie de Stefan Iloaie Oprindu-se in creatia sa pe inspiratia trasa cu precadere din vechile motive baladesti pastratoare de mituri originare (al viziunii cosmice, vietii si mortii, al creatiei, al intemeierii etc.), Valeriu Anania a prelungit procesul creator particular al unui neam inspre un astazi coborit cu certitudine din ieri. Dar, asa cum se intimpla intotdeauna, artistul cel nou a infuzat operei sale semnificatii legate de viziunea sa individuala asupra lumii, de temperamentul sau artistic. In descendenta certa din fauritorii vechii balade, Valeriu Anania, carturarul si poetul, a dat raspunsul sau intr-o noua creatie spirituala... (Zoe Dumitrescu-Busulenga) Multe semnificatii (creatia, spre a trai, trebuie sa incorporeze un suflet; creatia, spre a dainui, cere jertfa creatorului, viata lui) rezulta din legenda mesterului Manole care, absorbit de opera, nu inregistreaza moartea copilului sau si isi zideste de vie sotia, conform unui juramint... Steaua Zimbrului trateaza mitul etiologic al stemei Moldovei. Pe urmele lui Eminescu din drama neterminata Bogdan Dragos, Valeriu Anania se fixeaza asupra epocii tulburi a descalecatului Moldovei, punind la contributie stirile noi furnizate de C.C. Giurescu. Actiunea piesei e credibila, iar eroii posibili. (Al. Piru)^H VLumea tranzitiei autohtone e recompusa prin povestiri despre oameni obisnuiti, din mai toate straturile societatii, care trec prin experiente neobisnuite, nu in putine cazuri de-a dreptul bizare. Unii reusesc sa se adapteze, altii isi confectioneaza o realitate personalaa pentru a iesi cu bine din incercarile neasteptate pe care le traverseaza.De multe ori, in cartea lui Cristian Teodorescu realitatea cea mai banala devine brusc fantastica, iar fantasticul patrunde in realitatea cotidiana ca un substitut al lumii cunoscute. Cert este ca, in fiecare caz luat in parte, personajele povestirilor sunt indivizi care nu se pot acomoda metamorfozelor realitatii care ii contine.Si prin acest volum prozatorul optzecist Cristian Teodorescu face dovada - daca mai era nevoie - unei voci singulare si particulare in peisajul literaturii romane contemporane.I Consecvent principiilor naratologiei proprii, distribuite discret in chiar miezul povestii celor douazeci de volume publicate pana acum, Mircea Horia Simionescu abordeaza in romanul Licitatia - in maniera stiintifico-fantastica si politista - o tema literara deopotriva dramatica si comica. Autorul reconstruieste viata unui scriitor consacrat, care dispare intr-un accident de tren. Mostenirea defunctului nu intereseaza decat sub aspect financiar: opera admirata si aplaudata deunazi nu pretuieste in lumea afacerilor nici doua parale, licitatia editurilor nu ridica pretul creatiei de-o viata la nici macar modesta suma a stingerii unei vechi datorii la Fondul literar. Apare o solutie miraculoasa: cum raposatul era des convocat sa revina in academii, institute si universitati spre a fi elogiat, sub transparenta unui ilustru strigoi, apropiatii il captureaza si il forteaza sa scrie noi carti, deschizandu-i astfel o cariera suplimentara post-mortem. Nu mai conteaza ca spiritul ostatec, lipsit de vlaga si vindecat de ambitii, produce maculatura lesne vandabila, nu literatura. De unde satira ascutita ti accentele grotesti, ironice ale cartii.J Premiul pentru proza al Ziarului de Iasi pe 2007! Prefata de Daniel Cristea-Enache. Romanul este o constructie narativa de anvergura, condusa cu deosebit rafinament de catre autor. Un melanj realistico-fantastic, in care e descrisa o jumatate de secol din viata unui sat din Cimpia Dunarii (Satul cu Sfinti). Autorul este un exceptional inventator de povesti, atit in registru realist, cit si fantastic (sateni versus fantome, cai vorbitori, oameni care afla de la altii ca au murit, blesteme si iubiri magice). Foarte bun stilist si cu o surprinzatoare capacitate de a crea situatii literare iesite din comun, autorul se dovedeste deja, la doar a doua sa carte, unul dintre scriitorii romani cu un cuvint greu de spus in literatura contemporana.K Mihai Zamfir adopta tehnica epistolara pentru a povesti o iubire iesita din comun, pe cit de atragatoare, pe atit de surprinzatoare. Toata naratiunea se desfasoara in corespondenta dintre cei doi protagonisti, Petru Cosmovici si Isabel Nogueira, care s-au cunoscut pe vremea facultatii, iar dupa ani, au reluat legatura, exclusiv prin corespondenta. Gradat, autorul ne introduce in aceasta atmosfera, ne face partasi la dezvoltarea unei relatii pe care n-o putem banui de altceva decit de puritate, ne transforma, cu alte cuvinte, in postasii curiosi ai acestui schimb epistolar, pe o ruta care se rupe de banalitate si ne tine permanent treaza dorinta de a afla cit mai multe despre iubirea lor.L Al doilea roman din ciclul Arhiva tradarii si a miniei (primul, Caietele lui Ozias, a aparut in 2004, la Editura Polirom) reia naratiunea lui Dan Naidin, canalizind-o insa spre alt personaj: Vladimir Vasiliu, director al spitalului psihiatric Rastoaca Melcilor. Autorul continua procedeul folosit in primul roman al ciclului si, urmarind viata protagonistului, creeaza de fapt o fresca a societatii comuniste romanesti. Pe sub masti, dincolo de numele schimbate, recunoastem astfel personaje istorice, iar intimplarile, la limita dintre dezvaluire si fictiune, ne tin treaza atentia si prin faptul ca se petrec intr-un cadru pe care il recunoastem usor in propria memorie.M |Sara este o carte incintatoare, indeosebi prin amestecul de realism al detaliilor, ca in naturile moarte ale flamanzilor, si de fantezie baroca, marquesiana, prin extraordinara calitate artistica a scriiturii. (Nicolae Manolescu) Fascinat de entropia identitatii si de ambiguitatea structurala a lumii, Stefan Agopian este un maestru al aminarii intrigii, un poet al asteptarii. Evidenta mi se pare dimensiunea picturala a paginilor sale, efect al predilectiei romancierului pentru discursul descriptiv. Regasim in paginile lui ideea nietzscheeana a ciclului arbitrar al existentei ca eterna reluare a aceluiasi, caci Agopian percepe istoria si identitatea umana, deopotriva, ca palimpsest de fictiuni inchipuite de imaginatia auctoriala, interesata sa experimenteze nu adevarul absolut, ci adevarurile multiple si schimbatoare. Iata de ce rotirea nesfirsita a sferelor cartii in jurul sferei mercurice (care poate fi un gest, un cuvint, un peisaj, un eveniment sau un personaj) este imaginea emblematica a formulei narative a acestui prozator, unul dintre cei mai originali dintre scriitorii romani de factura posmodernista. (Carmen Musat)N Claudia Golea evoca o copilarie si o adolescenta exotice, petrecute intre mediul diplomatic din Bangui si Paris si spatiul cenusiu al Romaniei anilor �70-�80. Alaturi de fetita plina de imaginatie, cititorul ia parte la jocurile cu cimpanzeul Porno, urmareste rezolvarea conflictului diplomatic dintre Romania socialista si Republica Centrafricana, stirnit de o frumoasa dansatoare romanca, sau se plimba prin Paris si prin subsolurile tenebroase ale ambasadei romane din capitala franceza... Finalul cartii este emblematic pentru sfirsitul unei epoci si al unei virste: revolutia din 1989 o surprinde pe eroina romanului studenta in Bucuresti, incercind sa fuga de realitatea sordida pentru a-si regasi lumea miraculoasa a copilariei.O �Cartile publicate de Agopian au impus definitiv scriitura originala, fermecatoare si profunda a acestui scriitor exceptional.� � Dan C. Mihailescu �Lumea cartilor lui Stefan Agopian e rezultatul unui mare model primordial, construit cu migala si rafinament, pus in miscare si lasat sa functioneze sub diferite titluri: Tache de catifea, Tobit, Sara etc. Eficienta lui creste de la o carte la alta. Agopian e un romancier seducator, promotor al unui manierism clasic de foarte buna calitate.� � Gheorghe Craciun �In ciuda faptului ca Stefan Agopian nu s-a �inrolat�, in chip explicit, manifest, in nici una dintre �generatiile� literaturii noastre contemporane, iar poetica sa, implicita in romanele publicate, il face greu incadrabil in �scolile� literare contemporane autorului din punct de vedere istoric, proza sa vine ca o implinire fireasca in evolutia literaturii postbelice din Romania.� � Ruxandra IvancescuP Personajele nuvelelor din Fericirea obligatorie isi traiesc destinul literar in spatiul comunist romanesc, facindu-ne partasi la intimplari ale unei ordini de zi sinistre, aproape incredibile in viziunea cititorului pentru care universul concentrationar e o imagine pur livresca. Toate sub semnul ordinului de tip orwellian al unei fericiri perpetue, menita sa coloreze fals si cinic un cotidian cenusiu. Ca mai toate cartile scriitorului, si Fericirea obligatorie se constituie intr-un document literar, rolul fictiunii nefiind aici decit acela de a da contururi palpabile unei realitati pe care autorul a trait-o in cea mai neagra jumatate de veac din istoria Romaniei.Q Prefata de Ion Simut. O poveste-parabola, un personaj mesianic care descopera ca inainte de Cuvint a fost Ordinea, o �intimplare� care este pe punctul de a schimba destinul unei societati... Noul roman al lui Alexandru Ecovoiu, extrem de incitant, urmareste destinul lui Filip, tinar a carui obsesie pentru ordine, transformata intr-un surprinzator mijloc de a obtine putere, va duce la �construirea� unei uriase dezordini, cu efecte dintre cele mai neasteptate. Foarte bine controlat stilistic si punctind povestea cu destule �condimente� pentru a o face atragatoare, romanul se anunta unul dintre evenimentele literare ale anului 2005.ZR RRomanul poate fi considerat o reluare postmoderna, in cheie erotica, a Crailor de Curtea-Veche. Pantazi, Pasadia, Pirgu se �reintilnesc� in paginile acestei carti surprinzatoare, narate de un Mateiu care-si va dezvalui adevarata identitate intr-un final neasteptat. O poveste vie, un mister demn de romanele politiste de buna calitate, un erotism care leaga destinele personajelor si, nu de putine ori, ne intriga, un roman pe care-l veti citi fara sa-l lasati din mina. �Explozia literaturii, scrisa de tineri, pentru care sexualitatea nu mai constituie un tabu, nici macar o provocare, ci un dat firesc isi afla un penetrant virf de lance erogena in opera lui Kiki Vasilescu.� (Dan-Silviu Boerescu) �Va propun un roman scandalos. Scandalos de indecent, scandalos de comercial, scandalos de brutal, scandalos de actual.� (Kiki Vasilescu)S La inceput, citeva istorii ludice, hitre, cu efect de balsam. Apoi un calup de proza experimentala de calitate, pe o tema grea: cautarea Graalului. Si, pentru final, asezarea sub semnul credintei, intre milenii. Cititorul va fi purtat prin locuri intortocheate si �aromitoare�, care il vor obseda multa vreme. �Prozele Ruxandrei Cesereanu articuleaza delicat teme si obsesii personale ale poetei, intr-o maniera ce poate aminti si de realismul magic.� (Matei Calinescu)yT qPovestiri ale exilului, ale pierderii, ale iubirii, ale mirarii in fata conditiei umane, textele din Caloriferistul si nevasta hermeneutului pot fi considerate niste farse incarcate de profunzime. Umorul vine sa contrabalanseze observatiile profunde, nostalgice sau melancolice, iar punctul culminant al punerii in scena este alunecarea povestii in fantastic. Autoare gaseste miraculosul in banalul de linga noi si, incarcindu-l cu semnificatii, il include in povestea ei, ca principal ingredient. Nuvelele sint plasate in New York-ul de azi, unele in lumea sofisticata din Manhattan, altele in Babylonul etnic din Queens, unde o parte a emigratiei romanesti inca se zbate cu dileme identitare, cu prejudecati si nostalgii. Dragostea, gelozia, desertaciunea, relatia in cuplu, apropierea de Dumnezeu, fatalismul si superba aventura existentiala sint temele predilecte ale eroilor cartii, oameni obisnuiti care intilnesc miracolul si sint marcati de stranietatea lui. (Carmen Firan)Cuprins: Caloriferistul si nevasta hermeneutului Sarpele Lumina din pod Un loc de parcare A doua viata Concesie Caciula Trei pentru Infern4U ,Romanul istoric al lui Marin Mincu il are ca protagonist si totodata povestitor pe Vlad Tepes scriitorul adopta formula jurnalului regasit, pentru a-l putea prezenta pe Dracula altfel decit mizind pe legendara sa cruzime sau pe mult vehiculatele povestiri cu vampiri. Dimpotriva, Mincu reinvie personajul istoric, un loc de prim-plan in naratiune ocupindu-l intrigile politice carora domnitorul le-a fost in parte victima, dar fiind prezentate totodata, in descrierea subiectiva a naratorului Tepes, si lupta sa permanenta pentru tron cu rivalii, razboaiele impotriva turcilor, precum si anii in care el este inchis de catre Matei Corvin in temnita castelului de la Visegrad. Publicat in Italia in 1992, romanul s-a bucurat de succes, fiind remarcat in presa din aceasta tara ca o repunere in drepturi a unui intelectual umanist din secolul al XV-lea si, totodata, ca o satirizare din perspectiva culturala a legendelor cu vampiri ce au denaturat figura unei personalitati care ar fi meritat un alt destin istoric. In Romania, romanul nu a mai fost publicat.V Absolut izbitoare in Corpuri de iluminat este, inainte de orice, compozitia polifonica. Romanul este asezat pe un portativ si fiecare fraza muzicala are cheia ei. (Nicolae Manolescu) In cartile lui Stelian Tanase toate au stralucire. Stilul, rostirea, uneori chiar personajele; artisti de exceptie, dar si suflete in cautarea unui liman linistit. (Cornel Ungureanu) Unul dintre cele mai frumoase si mai complexe romane pe care le-am citit... (Florin Manolescu)W Indiferent de spatiul in care iti petreci copilaria, chiar si in cele mai vitrege conditii, locul acela este un adevarat centru al lumii asa ar putea fi povestit in citeva cuvinte romanul Din calidor. Mana, satul basarabean al copilariei lui Paul Goma se despride de pozitia sa geografica, iese din matca unei istorii traumatizante si isi cistiga un alt loc in memoria autorului, transformindu-se in buricul pamintului. Dincolo de impunerea regimului stalinist, a colectivizarii fortate si a restrictiilor de tot felul, Goma re-creeaza imaginea unei copilarii privite cu inocenta specifica virstei, privirea mirata de atunci fiind jucata si descrisa natural, retraita o data cu amintirile. Din Calidor a aparut pentru prima data in Franta, in 1987, pentru ca, doi ani mai tirziu, sa apara prima editie in limba romna. In 1990, romanul a fost tradus si in engleza cu titlul My Childhood at the Gate of Unrest: A Romanian Memoir.X Plasata in Transilvania anilor cincizeci, actiunea romanului pastreaza in subtext adevaruri pe care abia anii postrevolutionari le-au facut cunoscute la scara mare: rezistenta taranilor la presiunile fizice si morale, lupta partizanilor in munti, conflictul dintre familiile de chiaburi si activistii politici, unii dintre acestia din urma, la rindul lor, prinsi sub valul istoriei si transformati in simple instrumente. Fetele tacerii, unul dintre romanele de virf ale perioadei postbelice, se dovedeste astfel a fi nu doar o simpla relatare sau o poveste cu substrat moral, ci si o impresionanta fresca a omului sub vremi. Romanul a primit premiul Uniunii Scriitorilor din Romania in anul 1974.Y Intr-un cadru pe care l-a trasat modernismul tirziu (Salinger), cu eroii sai adolescenti exasperati de mizeria cotidianului, dar si explorindu-l cu ardoare; cu o lectura interesata, profesionista, a muzicilor si fazelor lui Ovidiu Verdes; cu o revizitare - in linie postmoderna - a Opiniilor unui clovn de Heinrich Boll, Ionut Chiva isi construieste discursul sau propriu, ale carui disparitate aparenta si oralitate necenzurata urmaresc sa produca, mai presus de orice, impresia firescului. Nimic nu pare sa fie intimplator in aceasta proza al carei final ii ridica - sau ii descopera - miza. Dupa ce se dezgusta de sine (si de lume), personajul-narator se reasuma spectaculos. Nu incape indoiala ca de Ionut Chiva vom mai auzi.Z Prefata de Luminita Marcu. Povestirile sint absolut surprinzatoare prin umorul lor sec si negru, prin felul economicos in care sint scrise, prin morala (sociala) pe care o au bine incapsulata intr-o aparenta de gratuitate, de poveste spusa fara nici un scop, ba chiar intr-un fel nating, neindeminatic, cu toate amanuntele naive si cu instantaneele ridicole, de fotografie de epoca. (Luminita Marcu) Autorul se impune atentiei in cuprinsul prozei reflexive de amara ironie, ce defineste romanitatea in postceausism. (Dan C. Mihailescu) Cert este talentul acestui tinar prozator, care creeaza, practic din citeva linii, scene si personaje, intimplari si episoade memorabile de obicei, comice. (Daniel Cristea-Enache)|[ tPrefata de Mircea Cartarescu. In cartea memorialistica a lui Cezar Paul-Badescu frapeaza sinceritatea cu iz de sport extrem a autorului. Propunindu-si o identitate de personaj, dar asumindu-si totusi, explicit, destinul lui Daniel Abagiu, autorul nareaza cu detasarea maturului si, totodata, cu foarte mult umor momente carora majoritatea dintre noi le-am fi rezervat un loc in stricta noastra intimitate. Episoadele din copilaria si tineretea lui Daniel Abagiu, legate intre ele prin interventiile naratorului, construiesc un roman al formarii extrem de interesant, cu un personaj unic in literatura romana: un fel de Holden Caulfield, care insa nu-si refuza maturizarea, ci care pare mai degraba refuzat de maturizare, inchis intr-o perpetua devenire. Daniel Abagiu in a carui tinerete, in fond una banala, ne regasim cu totii devine un personaj exceptional prin faptul ca autorul ni-l ofera ca material brut, fara retusuri, fara pic de ipocrizie. Iar noua ne ramine surpriza de a observa ca normalitatea lui ne provoaca hohote de ris, compatimiri, dar si complicitati rusinate, care, intr-un final, ne apropie pina la granita prieteniei de acest personaj.Cuprins: Formarea personalitatii Poveste de la tara Cu mama si cu tata la tara La intoarcere Intimplari din clasa intii Iubirile scolare Aurora Pasarile Nepotul Suferintele tinarului tata O calarire in zori\ Este intr-adevar un roman generos cu cititorul: il implica direct, lasindu-l in principiu sa-si aleaga perspectiva din care-l va citi, dupa cum o va prefera, pe aceea a unui personaj sau a altuia, dar nu-l deruteaza nici o clipa, viziunea de ansamblu nefiind in fond relativizata, ci adaugita, completata de versiunile diferitilor protagonisti. (Monica Lovinescu) Dimineata pierduta, romanul inceput in 1976, dar la care am lucrat intens intre 1979 si 1983, mi-a oferit sansa sa traiesc in doua lumi imaginare: cea a constituirii, dramatice si totusi pline de speranta, a Romaniei moderne (incepind de prin 1914) si cea a distrugerii ei continue (din 1944 pina spre mijlocul anilor 80). Cind am sfirsit cartea, eram coplesita de imaginea unei tari in ruina, a oamenilor ei in continua suferinta si a inceput sa ma apese faptul ca nu faceam nimic. Traita cu autenticitate, ca experienta existentiala, literatura il modifica imprevizibil pe scriitor, de la carte la carte. (Gabriela Adamesteanu)x] pPostfata de Matei Calinescu. In romanul lui Ion Vianu, atmosfera epocii comuniste, uniform sumbra, este atenuata de personajele vii, cu personalitati distincte, apartinind de fapt unei alte perioade cea interbelica. Scris, de altfel, pe o structura clasica si avind ca fundal de constructie tema jurnalului redescoperit, romanul, narat la persoana I, construieste destinul unui om ratacit intr-o epoca ce nu-i apartine, Puiu Ozias. Una peste alta, naratiunea redescopera tipuri umane si realitati pe care cititorul de astazi s-a grabit sa le plaseze in istorie, chiar daca ele, in fapt, n-au depasit inca granita memoriei.^ Prefata de Mircea Eliade. Unul dintre farmecele cele mai enigmatice ale acestui roman de aventuri situate intr-un viitor nu excesiv de indepartat este tocmai acela de-a fi reusit o naratiune de tip traditional, cu personaje dotate cu o experienta temporala diferita. (Mircea Eliade) Un paradis al civilizatiei viitorului, inteles ca unica solutie de salvare pentru noi toti. In acest tinut beatific, libertatea s-ar dobindi fara efort, iar dorinta, teama, emotia si moartea ar putea fi definitiv extirpate. In cele din urma, o asemenea cale s-a dovedit a fi o enorma utopie. De ce? Pentru ca nu pot exista oameni veritabili fara temeri si dorinte, fara emotii si vise. Multi hesperieni vor ramine prizonierii propriului vis, in sensul ca nu vor putea nicidecum scapa de el. Mai mult, pentru ei visul va deveni o alta masca a Infernului. Ei bine, tocmai pentru asemenea oameni s-a inventat lumea. (Nicu Gavriluta),_ $Postfata de Carmen Musat. Editia a II-a, revazuta. Gabriela Adamesteanu este una dintre cele mai traduse scriitoare contemporane; romanul Intilnirea a fost tradus, pina acum, in Bulgaria (Panorama, 2005) si in Ungaria (Palamart, 2007). Cartea a fost recompensata, in 2004, cu Premiul pentru proza al Ziarului de Iasi si cu Premiul revistei Ateneu. In acest moment, regizoarea Catalina Buzoianu pregateste un spectacol pornind de la romanul Intilnirea, la Teatrul Bulandra. "O carte a surdinelor, interceptate cu mare finete, surdina Estului dinainte si din timpul comunismului si cea a Germaniei naziste si postbelice. Abia sugerat, de asemeni, dar audibil, zumzetul agresiv al prezentului pragmatic si global. Structura sincopata a naratiunii, cu modificari de registru stilistic, cu necesare reprize de lunecare dedesubtul epicului, potenteaza impactul scrierii. Supratema dintotdeauna a literaturii durabile: iscodirea sufletului omenesc, instrainat si exilat oriunde si oricind, isi afla in Intilnirea o ilustrare originala si profunda." (Norman Manea)L` DEditie ingrijita de Dumitru Irimia Prezenta editie isi propune, inainte de orice, sa ofere posibilitatea cunoasterii indeaproape a trei momente fundamentale ale intrarii poeziei lui Eminescu in constiinta cititorului roman: (1) Revista Familia; (2) Editia Maiorescu (care isi asuma si momentul Convorbiri literare; (3) Editia Perpessicius, reprezentind tot atitea perspective ale modului de a privi creatia poetica eminesciana, considerata in sine si in istoria poeziei romanesti.Cuprins: Antume • Traduceri • Postume • Poeme originale de inspiratie folclorica • Traduceria
Editia a II-a, revazuta Iepurii nu mor ne ia prin surprindere: un roman de o mare sensibilitate si profunzime, scris impecabil, cu o constructie riguroasa. Nu mai e vorba de un ucenic, ci de un tinar maestru: Stefan Bastovoi. Avem de-a face cu un roman singular in literatura romana postbelica. Un «fruct» neasteptat, cu atit mai pretios, al istoriei nemiloase a unei provincii romanesti, Basarabia, rapita din nou de rusi (sovietici) in 1944. (Alexandru Musina) Perspectiva din care e relatata povestea ii apartine unui copil, scolar in clasa a treia, pionier in R.S.S. Moldoveneasca. Micul Sasa Vaculovski e ceva mai introvertit decit media si pare a fi persecutat pe nedrept de catre invatatoare, ceea ce il ostracizeaza in fundul clasei, de unde va aspira luciferic la premianta din prima banca, devenita inaccesibila. Povestea cu iepurii, la care titlul face aluzie, este construita in paralel, pe mai multe planuri. Ea este o parabola a libertatii incatusate, spunind pe cale aluziva ceea ce nu se spune pe fata in carte: ca viata in comunism este o viata incarcerata, ca educatia prin sloganuri a copiilor este o crima, ca autoritatea si chiar violenta invatatoarei fata de copiii recalcitranti devin odioase atunci cind se suprapun celor ale partidului fata de clasa muncitoare.b Editia a III-a Grosan se impune prin inteligenta, talent narativ si descriptiv, putere de observatie si un subtil simt al umorului. (Marian Papahagi) In microromanul SF al lui Ioan Grosan, Planeta Mediocrilor, toate personajele, fie piloti umani, fie roboti, comunica in acelasi jargon de tractoristi aflati in plina sedinta de partid. Naratorul se contamineaza si el de acest stil pompieristic, ceea ce face din cronica lui o vizibila mistificare, care celebreaza cu un aer fals serios indoielnicele realizari ale acestei lumi subrede de camionagii galactici si roboti stahanovisti. Excesele acestui stil pompieristic sint, evident, deliberat dozate, astfel incit sa provoace reactia sanatoasa de exasperare a cititorului. (Adrian Otoiu) Sint de remarcat multele nuante ale atitudinii ironice la acest prozator, gradarea ironiei care cind numai irizeaza fin textul, o pinza observabila numai de ochiul expert, cind explodeaza in mari proiectii burlesti, care se urmeaza una pe alta, in avalansa. (Gabriel Dimisianu)c Editia a II-a revazuta "Autorul simte cehovian si vede gogolian, atmosfera prozelor sale e insa kafkiana; microrealismul alcatuit din prefabricate postmoderne ascunde drame abisale. Dan Lungu exceleaza in surprinderea penibilului micilor acte ratate, sint proze ale intimitatii ratate. Antieroii sai evadeaza sporadic in reverii, fabulos oniric, nostalgii, problematizari, taclale, dar sfirsesc prin a recadea in plasa de siguranta a banalului." (Paul Cernat) "Ca prozator, Dan Lungu este foarte convingator. "Dur" si matur, cu stiinta si putinta constructiei unui personaj, cu o viziune sumbra asupra lumii, pe care o exprima fara prea multe menajamente pentru sensibilitatile cititorului, incercind mai mereu sa-si rasuceasca ingenios povestirile, astfel incit acelasi cititor sa nu aiba motive de plictiseala, cu doua-trei "caderi" datorate tocmai acestei ingeniozitati cu orice pret ("Eroi si eroi...", "Fotografiile matusii Eliza"), Dan Lungu este un tinar prozator de indiscutabil talent." (Daniel Cristea-Enache) "Nu exista proza in acest volum peste care sa treci plictisit sau care sa-ti "trezeasca" indiferenta critica. Sint toate scrise cu un condei sigur, in registrul unui realism temperat, sagetat pe alocuri (in partile esentiale) de unde lirice." (Bogdan-Alexandru Stanescu) "Dan Lungu s-a remarcat mai ales prin efortul de a "textualiza" realitatea, de a o stiliza mutind-o in scriitura. Fictiunile sale, fie ca e vorba de cele amplu sistematizate sub forma romanesca, ca in Raiul gainilor, fie crosetate minimalist, pe spatii de scurta respiratie, in prozele scurte, confirma un program coerent articulat, o poetica deloc simplista, desi simpla in aparenta, pe care insusi autorul a definit-o cel mai bine, asezind-o pe frontispiciul unei carti: Proza cu amanuntul." (Bogdan Cretu) "Una dintre cele mai provocatoare si, artistic, mai bine realizate carti de proza scurta aparute la noi dupa l990." (Cristian Teodorescu)d Cartea anului 2008, premiu oferit in cadrul "Colocviilor Romanului Romanesc Contemporan", Alba Iulia Filip Florian este autorul romanului Degete mici Premiul pentru Cel mai bun debut in proza acordat in 2006 de Uniunea Scriitorilor din Romania, Premiul de excelenta pentru debut in literatura al U.N.P.R. si Premiul pentru Cel mai bun debut acordat in 2005 de Romania literara si Fundatia Anonimul si coautor al romanului Baiuteii (impreuna cu Matei Florian). Dupa succesul pe care l-au avut romanele Degete mici si Baiuteii, Filip Florian revine cu o carte deja asteptata de critica literara si de public, un roman surprinzator, in care iubirea si prietenia, cu nenumaratele lor chipuri, strabat ultima jumatate a secolului XIX romanesc. Filip Florian este probabil cel mai reusit dozaj de imaginatie fictionala si densitate culturala din cite au razbit la debut dupa ’89. (Tania Radu) Filip Florian inscrie literatura pe o noua orbita: una a scriiturii artiste, departe de fumurile autofictionale, o scriitura lucrata cu mize mult mai solide decit autenticitatea si expresivitatea nascute din explorarea unor teritorii ramase in umbra din ratiuni istorice. (Florina Pirjol) Inteligenta narativa, stilul artist, indelung slefuit, problematica foarte complexa abordata si, dincolo de toate, siguranta asezata a scriiturii fac din Filip Florian un autor care devine o certitudine in literatura romana a momentului. (Tudorel Urian)
e
In acord cu programa examenului de bacalaureat, acoperind toate speciile literare, toti scriitorii canonici, carora le este asociata cate o nota biobibliografica si analiza uneia sau a mai multor creatii (corelat cu varietatea de titluri cuprinse in manualele alternative), ideologiile si curentele literare, ca si, intr-un capitol introductiv, relatia dintre text si comunicare, intr-o abordare accesibila, in care informatiile oferite isi au ca sursa lucrari de referinta ale criticii si istoriei literare romanesti, dar si aceleasi manuale alternative, Sintezele de literatura romana pot fi privite ca meditator ideal al elevului aflat in pragul sustinerii examenului de bacalaureat, chiar, in limite rezonabile (in functie de corespondenta existenta intre programa si exigentele unitatilor de invatamant superior, pe de o parte, si selectia textelor incluse in volum, prezentate preponderent analitic, pe de alta parte) al candidatului la admiterea intr-o facultate cu profil filologic, o lucrare a carei consultare in pregatirea curenta, pe parcursul diferitilor ani de studiu din ciclul liceal, nu poate fi decat benefica. Rod al muncii inspirate si pline de har a unui incercat cuplu de dascali de specialitate, - Marinela Popa si Ion Popa au publicat impreuna peste 15 lucrari auxiliare, dedicate aprofundarii si sistematizarii studiului limbii si literaturii romane din ciclurile gimnazial si liceal -, carora li se alatura pentru acest volum Catrinel Popa, preparator al Facultatii de Litere a Universitatii din Bucuresti, lucrarea contribuie cu prisosinta, printr-o structurare adecvata, la formarea unui tablou de ansamblu asupra fenomenului literar romanesc, evidentiindu-i originalitatea si diversitatea si raportandu-i-le la contextul european si universal. I. Text si comunicare; II. Literatura romana (privire generala si periodizare); III. Epoci si ideologii literare; 1. Titu Maiorescu (nota biobibliografica); 2. Eugen Lovinescu (nota biobibliografica); IV. Proza narativa (acceptiuni terminologice; structura); V. Evolutia si tipologia prozei narative (basmul cult; povestirea; nuvela, istorica, fantastica si cea psihologica; romanul, obictiv/doric, subiectiv/de analiza/ionic; estomparea granitelor dintre speciile traditionale ale prozei); VI. Poezia (acceptiuni terminologice; structura; limbaj si expresivitate); VII. Evolutia si tipologia poeziei (poezia pasoptista; Mihai Eminescu; prelungiri ale romantismului si ale clasicismului; simbolismul; traditionalismul; modernismul; neomodernismul; postmodernismul); VII. Dramaturgia (acceptiuni terminologice; structura; limbaj si expresivitate; evolutie; comedia; drama; dramaturgia moderna); Bibliografie.%f Cititorul care paseste in lumea imbibata de erotism a lui Anais Nin trebuie sa lase prejudecatile la intrare: autoarea incearca sa deschida acea cutie a Pandorei care este sexualitatea feminina, infatisand-o sub masti felurite, insa fara tuse clinice sau pudibonderii suspecte. Prostituate, voyeuri, frigide, lesbiene, hermafroditi, artisti, femei indragostite, barbati de o sexualitate uluitoare - universul lui Anais Nin functioneaza dupa legea instinctului ridicat la rang de arta.Dintre toate femeile pe care le-am cunoscut, nici una nu se apropie de Anais Nin prin gratie si frumusete. O aristocrata. Dar si o scriitoare cu un talent extraordinar. Ea apartine acum intregii lumi." (Henry Miller)Delta lui Venus este o manifestare exuberanta a imaginatiei erotice." (New York Times Book Review)Inventiva, sofisticata, o carte a rafinamentului senzual." (Cosmopolitan)Varietatea si intensitatea experientelor sexuale din Delta lui Venus nu au fost niciodata, pana la Anais Nin, filtrate prin sensibilitatea unei femei." (The American Book Review)Ag 9Similitudinile cu "vizionarii" Evului Mediu sint uimitoare. Temperamentul populeaza mintea cu fantasme si o constringe sa dea forma, sa concretizeze, sa inchipuie intimplari si, mai ales, sa le reverse bizar. Lumea creata este totusi un revers, o alegorie a celei reale. Viata e privita si dinspre lumea de dincolo, natura paminteasca fiind o amintire a celeilalte.Pretutindeni si neintrerupt reversibile, cerul si pamintul se amesteca, se incruciseaza, se intrepatrund, se explica pe rind, se distrug si se contopesc in unitatea constiintei. Reactualizind vechile credinte ale lumii noastre taranesti, Ileana Malancioiu a izbutit sa plasmuiasca un regat al umbrelor si al sufletelor nelinistite. Fiecare nou volum a fost inca un pas spre atingerea unei unice performante: crearea primei noastre mitologii a mortii.Pentru aceasta extraordinara tentativa de retraire a unor experiente similare cu acelea ale marilor asceti vizionari, Ileana Malancioiu se numara printre cei citiva mari poeti pe care i-au ivit vremurile intunecate si tulburi ale Evului Mediu comunist. Eugen Negricih Scrise in acele clipe cind fiinta paminteana a Profirei Sadoveanu atinsese de mult anii senectutii, stihurile acestui florilegiu sunt o poetica disimulare a freamatului existential in fata Marii Treceri.Visatorie si melancolii, funambulesc spectacol pe orizontul Cerului si-al Marii sau badinaj extravagant cu Vesnicia, dar si teribila hirjoana printre stele, ca intr-o ludica reintoarcere in copilarie si magica evadare in basm, totul nu-i decit o dulce-amara infruntare cu Anii si cu Timpul, in acordurile vechii mandole a sufletului poetei.O suta de sonete intre copertile albe ale unui volumas. Sa-i rasfoim paginile si sa pasim pe tarimul smeritei poete."� si, iar copil, batind matanii Gliei,vom prinde raci in iazul Vesniciei!" i j La Radu Aldulescu nu vom ntlni pitoresc anatomic ori scene de amor detaliate, ci limbaj de mare duritate intim, vscos i greu, aflat n structurile cele mai adnci ale instrumentului de comunicare. Este vorbirea zilnic a acelei populaii declasate de la periferia Bucuretiului, care a trit n zona sinistrelor combinate industriale socialiste, acum n ruin, i care a pstrat unele elemente regionale ori dialectale. Aceast dubioas past lingvistic va fi stilizat de prozator ntr-un mod cu totul personal. O astfel de exprimare degradat, apropiat de subuman, exist actualmente din abunden n jurul nostru; dar acest tip de limbaj nu ajunge aproape niciodat la suprafa, nu se culturalizeaz i nu se oficializeaz. Trebuie ca, din cnd n cnd, un autor nzestrat cu mare talent s construiasc - plecnd de la mlatina nefrecventabil - o ficiune estetic valabil. - Mihai Zamfirk �n faza sa postmodern?, romanul lui Dumitru ?epeneag r?m�ne �nc? inenarabil. Fabula e dispersat?, suprapus?, paralel? ori intersectat?. Formula narativ? adopt? sinteza original?, liber? fa�? de formele anterioare. ?i �n Pont des Arts, Pastenague, personaj auctorial, reflecteaz? metatextual la un text hibrid, nici roman, nici eseu. Romanul se face, se autocite?te ?i autociteaz?. Textul ?i metatextul apar simultan, �?i �mprumut? alternativ rolul dominant, sunt concurente ?i solidare. Totul are un statut inter?anjabil, evanescent, provizoriu, ambiguu, incert. Potrivit inten�iei autorului, Hotel Europa e un roman al scriiturii, iar Pont des Arts unul al lecturii. Aici se poart? polemici naratologice. Aproape c? nu se mai ?tie cine face romanul. Nu e �nt�mpl?tor c? pretextul e de fapt un text, care con�ine un alt text (scrisoare): O scrisoare pierdut?, rescris? pentru o alt? epoc? istoric? ?i politic?. - Marian Victor Buciu#l In 1994, cand a izbucnit pe piata ieudul fara iesire, cei mai multi dintre noi inca ne aflam incrancenati in utopia schimbarilor social-politice radicale. Atunci, Ieudul lui Ioan Es. Pop, ca si figurile Mortii in poetica lui Cristian Popescu, au surprins copios, intr-un mod oarecum visceral, as zice, tocmai prin caracterul de exceptie, funebru-stralucitor. Ieudul lui Ioan Es. Pop a impresionat, a avut o reala forta de impact la critica literara, dar nu a facut scoala, nu a iradiat. Era foarte greu, intr-atata era de coplesitoare vana poetica prin care locul-neloc (satul, caminul de nefamilisti, camera cavou, carciuma ca iad ritualic) devine emblema a sfarsitului continuu, generator de himere cosmaresti.Este limpede ca 1994, 1996 si 1999 - ieudul fara iesire, porcec si pantelimon 113 bis - configureaza o geografie hipnotica a mortii vii si a agoniei ca traire substantiala. O harta a suferintei expiatorii de unica forta si frumusete in poezia noastra de dupa 1989.Ma intreb: oare se poate merge mai departe? Unde? Si cum? Dan C. Mihailescum Dan Stanca este un halucinat, un dezn�d�jduit care strig� �n zadar �n h�rm�laia general�, un patriot f�r� �ar�, fiindc� �ara s-a schimbat �i a devenit de nerecunoscut. De�i �i c�tig� existen�a ca ziarist, trece prin lume absent, insensibil la realitatea imediat�. Cu p�rul c�runt �i rebel, cu fa�a �ngust�, cu ochii de un negru sc�nteietor, pare propov�duitorul unei religii exotice r�t�cit �n babilonia de jeep-uri �i c�ru�e, fast-food-uri �i blocuri muncitore�ti din Bucure�ti. Acest personaj, care se �mbrac� modest �i nu-�i d� importan�� �n nici un fel, care vorbe�te pu�in �i f�r� tragere de inim� chiar �i cu apropia�ii s�i, care nu-�i face apari�ia la recep�ii dec�t rareori �i atunci numai pentru a-�i �ndeplini o obliga�ie profesional�, se num�r� printre cei mai valoro�i prozatori afirma�i dup� 1989. El se afl� �ntr-un flagrant dezacord cu moda: scrie o proz� deopotriv� realist� �i fantastic�, extatic� �i satiric�, obsedat fiind de reziduurile ortodoxismului dintr-o societate desacralizat� grotesc. - Alex �tef�nescun Toate majorele chestiuni existeniale care strbat romanul Maramure sunt formulate pe fondul - ori, mai bine zis, distribuite la nivelul texturii intime - a ceea ce putem numi agitaia de umplutur. O vesel ori melancolic zbnuial cuprinde ntreaga carte, personajele se tot ntlnesc, comunic prin toate mijloacele, i dau ntlnire prin hoteluri, cafenele, stadioane, cltoresc ncoace i ncolo. Tot acest frenetic turbion de ntlniri i conversaii are ceva de manual de tipul nvai limba (cutare) fr profesor (un Englezete fr profesor scrisese cndva Ionesco, o prim variant la Cntreaa cheal), convocnd neverosimil de compact banalitatea gesticulaiei cotidiene a vieii moderne. E o agitaie fr scop, cu scopul, de fapt, de a umple vidul existenei: asta s-ar putea spune, dac le-am acorda oarecare realitate psihologic personajelor, care par ns a fi marionetele Autorului.- Nicolae Brnao Personaje: Ion Caramitru, un tanar cu casetofon, Andreea Marin, Mircea Dinescu, mai multe eleve de liceu, Calin Popescu Tariceanu, Nicolae Manolescu, Simona Balanescu, Horia-Roman Patapievici, Ana Blandiana, Emil Constantinescu, Scaraotchi, Mircea Cartarescu, SPP-isti, Radu Anton Roman, un motociclist, Ion Iliescu, Oana Sarbu, Traian Basescu, un agent de circulatie, Radu Vasile, o reportera de la Pro Tv, regele Mihai, Cristian Tudor Popescu, Ion Cristoiu, un vanzator de ziare, Adrian Nastase, Octavian Paler, George Pruteanu, patriarhul Teoctist, un cal, Radu Duda, sotia autorului, Dan Matei Agaton, Razvan Theodorescu, paduchele de San Jos, Victor Ponta, paianjenul rosu, Gianina Corondan, Adrian Paunescu, Dinu Patriciu si multi altii.p Personaje:Ion Caramitru, un tanar cu casetofon, Andreea Marin, Mircea Dinescu, mai multe eleve de liceu, Calin Popescu Tariceanu, Nicolae Manolescu, Simona Balanescu, Horia-Roman Patapievici, Ana Blandiana, Emil Constantinescu, Scaraotchi, Mircea Cartarescu, SPP-isti, Radu Anton Roman, un motociclist, Ion Iliescu, Oana Sarbu, Traian Basescu, un agent de circulatie, Radu Vasile, o reportera de la Pro Tv, regele Mihai, Cristian Tudor Popescu, Ion Cristoiu, un vanzator de ziare, Adrian Nastase, Octavian Paler, George Pruteanu, patriarhul Teoctist, un cal, Radu Duda, sotia autorului, Dan Matei Agaton, Razvan Theodorescu, paduchele de San Jos, Victor Ponta, paianjenul rosu, Gianina Corondan, Adrian Paunescu, Dinu Patriciu si multi altii.Insemnarile din aceasta carte au aparut initial in simpatica revista "Aspirina saracului", in perioada 2003-2005.Au fost scrise la indemnul lui Mircea Dinescu, caruia ii multumesc.Autorulq Impostura este o carte despre carnavalul romanesc al tranzitiei. Peste destule dintre capitolele si randurile ei se intinde umbra lui Octavian Paler - de altfel, insasi gaselnita calomniilor mitologice e pomenita la un moment dat in text. Ghilezan nu are ambitii emulative si nu vrea sa fie replica banateana a scepticului din Lisa. El vorbeste pur si simplu despre un spatiu in care negustorii de masti au intotdeauna clienti la taraba, caci in Romania de dupa 1990 crosetarea de identitati paralele a inceput prin a fi toana si s-a ridicat iute la rangul de reflex national. Spre deosebire de Carnavalul de la Venetia (din care gasiti, nu intamplator, un detaliu pe coperta), balul mascat romanesc pare nesfarsit. Aici, in inima Balcaniei, participantii raman pe scena, oricat ar fi de osteniti, caci numai ei stiu ce eforturi au facut sa gaseasca un petic de podea neocupat. Si cate farduri au folosit. Radu Paraschivescur Costache Olareanu se numara printre romancierii a caror forta creatoare e modelata de un ascutit spirit critic si de o inteligenta carteziana pe care putini o au. In miezul romanului Fictiune si infanterie sta sesizarea paradoxului dramatic al realismului ca viziune filosofica si artistica asupra lumii. Opera clasica a postmodernismului romanesc, Fictiune si infanterie este un meta-roman sclipitor de intreligenta si plin de umorul ideii. s nt fTudor Arghezi este unul dintre cei mai mari scriitori romani, reformator, inca din perioada interbelica, al limbajului poetic si prozastic. Romanul Cimitirul Buna-Vestire ocupa un loc central in creatia sa si in canonul nostru literar. Uimitoarele aventuri ale personajului principal sunt prinse in rama unui limbaj artistic de o exceptionala forta plastica.?u 7Cand mi-a venit ideea unui volum de convorbiri cu Octavian Paler? Imi amintesc bine momentul: tocmai incheiasem lectura romanului sau Viata pe un peron, caruia urma sa-i fac o prefata pentru editia de la Corint. Eram, de ani buni, impresionat si intimidat de Octavian Paler. De cartile sale, ca si de iesirile in spatiul public, intotdeauna memorabile prin greutatea si tonalitatea cuvintelor rostite. Intr-o epoca a logoreei si grafomaniei, cu atatia analisti improvizati si scriitori inchipuiti, acest intelectual stralucit avea darul de a restitui cuvantului gravitatea pierduta si axa lui interioara. Aproape fiecare propozitie scrisa ori rostita de Octavian Paler se intiparea in memorie si in constiinta, facandu-te sa gandesti si sa-ti pui intrebari. Ceea ce ma frapase recitind Viata pe un peron era nevoia de comunicare a autorului. In toate cartile lui Octavian Paler exista o voce multiplicata, un ego ce se diminueaza voit, ca sa inregistreze alteritatea. Cand interlocutorul lipseste, Octavian Paler si-l creeaza, dedublandu-se si purtand pasionante dialoguri interioare.Mi se pare inutil sa caut, in dialogul acesta, o sintagma pe care s-o plasez in titlul cartii. Definitia ei ideala, argumentul peremptoriu, recomandarea cea mai buna este chiar numele autorului cu majuscula, care a compus-o, sclipitor, la patru maini.v
Pe "experimentalistul Grosan, literatura facuta din pre-texte incepe prin a-l fascina si sfarseste prin a-l panica. Personajele sale nu se simt tocmai bine ca "fiinte de hartie, inchise intr-un destin strict textual. De aici, gravitatea subiacenta, amaraciunea tonului atunci cand cultura tradeaza existentialul, ba chiar i se substituie, oferindu-se ca fundament.Jocul, experimentul, manevrarea inteligenta a intertextelor, ironia sunt elementele din care isi trage sevele, in regim diurn, proza scurta a lui Ioan Grosan. Reversul lor nocturn este amaraciunea, o cristalizare a melancoliei. O amaraciune atat a personajelor, care nu inceteaza sa suspine dupa inocenta pierduta, cat si a autorului, care tanjeste la randu-i si fara incetare dupa unitatea fiintei. Nicoleta Clivetw Panait Istrati este una dintre cele mai neobisnuite figuri ale literaturii noastre, penduland intre medii si lumi diferite, impartindu-se, totodata, intre spatiul cultural francez si cel romanesc. Adrian Zograffi, eroul principal din Chira Chiuralina si figura emblematica a prozei lui Istrati, intreprinde alaturi de prietenii sai o calatorie cu episoade exotice (marca prozatorului) si popasuri revelatoare existential.xx pHoria Garbea este un om-orchestra in apatica literatura romana de azi. I s-ar putea spune "scriitor total", dar formula suna prea solemn in cazul sau. Desi in viata de fiecare zi este ceremonios, scriitorul are prea mult spirit ludic pentru a fi caracterizat in termeni gravi. In Caderea Bastiliei el a provocat, deloc inocent, o sumedenie de coincidente cu viata reala. Nu este vorba, deci, de un roman cu cheie propriu-zis, de descrierea constiincioasa a unor oameni care exista cu adevarat, ci de o reprezentare fulguranta a acestora intr-o sarabanda epico-satirica de un mare dinamism. Cate ceva din felul de a fi al unor scriitori de azi poate fi recunoscut in comportamentul personajelor lui Horia Garbea. Lumea noastra literara pare asezata nu sub reflector, ci in acea lumina sincopata (stroboscopica) cu ajutorul careia se creeaza atmosfera in discoteci. Alex. Stefanescuy Cum s cerni semnificativul din contingent, ct timp cele dou substane formeaz un melanj inextricabil pe care un fenomen nc nencheiat l remodeleaz de la o clip la alta? Soluia lui Nicolae Manolescu const ntr-un determinism care mpletete toate firele disparate ale propriilor experiene i lecturi ntr-o dens naraiune autobiografic. Evenimentele i crile sunt pentru critic episoadele unui serial a crui intrig o constituie tocmai procesul creaiei de sine. Pentru a mblnzi hazardul, Nicolae Manolescu proiecteaz asupra fiecrui eveniment algebra necesitii. n planul socio-biografic, procedeul echivaleaz cu o expansiune fulminant a propriei liberti. Cci, pentru autorul Temelor, libertatea nu este necesitatea neleas, aa cum sugereaz celebra butad a lui Spinoza, ci necesitatea inventat, cu alte cuvinte contingena ordonat n trama unui epos personal.- Andrei Terianz Adio, Europa! este expresia plenara a existentei si literaturii lui Ion D. Sirbu: o desfasurare epica a experientelor sale si o analiza a lor, o interpretare ludica si lucida, comica si tragica, ironica si empatica a datelor pe care acest destin uman si creator le ofera. In acest formidabil roman de sertar autorul a gasit punctul ideal de echilibru: exagerarile, tusele mai groase, culorile mai tari ale unor situatii sau personaje intra fara stridente in desenul general. Executat, acesta, exceptional pe conturul simbolic al idealului de stnga tradat, al iluziei batjocorite si reactive in pamflet. Un roman cu majuscula, nu numai prin mesajul anti-totalitar, ci si ca scriitura. Daniel Cristea-Enache_{ WCristian Tudor Popescu are un formidabil simt al identificarii spectrului de nuante, la urma urmei vagi, care compun functiile umanului. Filozoful cinic din Cassargoz, savurndu-si cocteilurile iesite dintr-un shaker care amesteca arta cu crima; cadavrul neintrat inca in rigor mortis al lumii proiectate in ucronia Timp mort; ttele zgrunturoase ale gainii-sarpe din Copiii fiarei; impecabila geometrie din Trigrama Shakespeare; oribilele caligrafii din Arta atomica; gemetele scoase pe suport high-tech in Hitecha, my love; zombi-ul produs in laboratoare in Kosovomul; insuportabila incertitudine din Omohom; profesionistul sadic din Pythia; iluziile triste ale lui Mauldronn, in Phalanx - toate aceste desene antinomice in fluidele care iriga corpul umanitatii participa la arta povestirilor din volumul lui Cristian Tudor Popescu. - Mihai Iovanel| Nimeni, pana la Augustin Buzura, si nici dupa el, nu a sondat atat de adanc si cu atata curaj estetic abisurile si amploarea ravagiilor dedublarii si ambivalentei fiintei intr-o lume ea insasi purtand pecetea unei psihopatii generalizate. Proba acestui curaj este, in primul rand, construirea intregului roman pe suportul unui personaj atat de ambiguu cum este Ioana Olaru.Prudent si subtil, cu acea prudenta a romancierului veritabil, pentru care personajele nu sunt marionete manuite mai mult sau mai putin abil, ci hieroglife ale misterelor existentei, Augustin Buzura nu pune nici un diagnostic. Dar nici nu elimina semnele si indiciile care fac din patologia ambiguitatii si a ambivalentei autentica tema a romanului sau. - Mircea Iorgulescu} Noua carte a Anei Maria Sandu este o poveste sofisticata despre puterea perversa a naratiunii si despre modul in care fictiunea poate deveni mai reala decit realitatea, alterind-o pina la epuizare. Ceea ce pare a fi inceputul unei fulgeratoare istorii de amor, intilnirea dintre Vali si Ramona, aluneca pe nesimtite intr-un fals policier cu implicatii terifiante: personajul principal al acestui roman-confesiune se dovedeste a fi o sexagenara cu veleitati de vampir, care-si retraieste pasiunile cu ajutorul tinerei sale chiriase. Va reusi oare fata tot mai lipsita de viata si energie sa scape din paienjenisul otravit al povestilor din casa doamnei Manea? ~ In Viata pe un peron, Octavian Paler inalta, pe un plan redus al intrigii, o constructie speculativa in al carei labirint urmeaza sa intram. Sabina scria, ntre pauze roznd cu din?ii m?run?i cap?tul de lemn moale al creionului A. W. Faber nr. 3 ?i cu ochii ntre-deschi?i ntrev?znd cu extatic? admira?ie pe Annie, n rochia ei vaporoas? ?i fin?, ca praful albastru de pastel. O Annie anturat de tineri sportivi ?i fotogenici, trnd ca o tren? prin mijlocul saloanelor festiv luminate dra de priviri invidioase a tuturor celorlalte femei. Orice ar spune Costea, via?a nu e ntotdeauna att de posac? ?i de resping?toare! Pare a?a numai unui moroc?nos ca el. Acest roman reprezinta debutul in proza al autorului. Am avut timp, eu si Dumitru Crudu, la Iasi, sa vorbim despre felul in care scriem, de cite ori rescriem pasajele, cum le dezvoltam. Avem o formula comuna de scris, pe care nu o voi dezvalui insa pina la capat, caci si scriitorul trebuie sa isi pastreze secretele. (Gabriela Adamesteanu) Romanul lui Crudu este oniric si fantast si foarte imaginativ, are de-a face cu o istorie hiperbolizata care transforma oamenii si adesea ii reduce la conditia de simple marionete ale imaginatiei. Sint foarte multi scriitori in romanul lui Dumitru Crudu, iar acestia au, fiecare, tendinta de a modela realitatea pe care o traiesc, de a o schimba. (Doris Mironescu) Dumitru Crudu este unul dintre semnatarii manifestului fracturist, care exact asta spunea: ne-am saturat de literatura care vorbeste in numele unor zei morti, in numele nimanui si care nu mai are nici o legatura cu viata. Se vede si din poezia lui Dumitru Crudu, se vede si din teatru, si din romanul Macel in Georgia ca acele personaje nu sint simple fantose sau marionete manipulate, fie si discret, de un scriitor-papusar, ci oameni de care aproape te lovesti prin casa. (Bogdan Cretu)j bRomanul Norei Iuga este un du-te-vino captivant intre dezbaterea din jurul fetitei de 11 ani, insarcinata in luna a sasea si intimplari autobiografice. Sint astfel narate intimplari savuroase ori cutremuratoare, pretext al unor reflectii uneori amare, alteori apologetice, memorialistica intilnindu-se in mod fericit cu fictiunea. Fluxul constiintei, desi prezent, nu inlocuieste intriga, romanul nefiind unul intelectualizant, ci unul in care filonul de autentic prozator al Norei Iuga transpare fara straduinta. La Nora Iuga totul pare sa-si gaseasca locul in nelocul lui, fara sa ne duca cu gindul la o ecriture automatique suprarealista, in sensul clasic al cuvintului. De aceea, Nora Iuga se prezinta aici, in Germania, ca o mare scriitoare europeana. (Frankfurter Rundschau) Aceste scrieri sint rezultatul unei voluptati insatiabile a limbajului. Aici nu exista teorie, nici ideologie, exista doar un limbaj in care se consuma laolalta inaltul cu adincul, sacrul cu obscenul... Limbajul si trupul se denunta permanent in universul Norei Iuga ca si cind ar fi unul si acelasi lucru. (Stuttgarter Zeitung)R JTrickster este, in aparenta, povestea lui Doru, conceput din greseala de doi muncitori proaspat urbanizati si crescut de bunici in anii socialismului atotbiruitor in arhetipalul sat ardelenesc Roagaz. Doru e un copil sanatos, normal si inteligent, numai ca refuza multa vreme sa vorbeasca. In paralel insa cu aceasta existenta ca atitea altele, au loc evenimente ciudate, culminind cu aparitia lui Pan, personaj proteic si bulgakovian, care pare sa urzeasca modelul complicat al lumii intregi dintr-un mozaic de secvente“, dintre care istoria de fata nu este decit unul din fire." Petru Cimpoesu este autorul romanului Simion liftnicul, tradus in limba ceha cu titlul Simion Vytaznik (Dybbuk, Praga, 2006), declarat cartea anului 2007 in Cehia si distins cu Premiul Magnesia Litera". La antipodul autorilor care isi gidila publicul, prin exploatarea tuturor cliseelor care ne fac placere (o placere ieftina, recunoscuta si reciclata ca atare), acest scriitor pe cit de original, pe atit de dificil ne obliga sa-l urmam in diferite experimente fictionale, cu trepte alunecoase si trape textuale la tot pasul. (Daniel Cristea-Enache) Autorul stie sa se mentina mereu - lucru deloc la indemina oricui! - pe muchia fina dintre deriziunea parodica si misterul nelinistitor, dintre farsa si halucinatie psihotica. Mai mult: el se dovedeste a fi si un acut psiholog/caracterolog; o adevarata galerie de caractere" idealiste, bovarice, halucinate, frustrate sau obsedate, care mai de care mai pitoresti si mai pline de concretete, defileaza prin paginile acestui roman multistratificat si captivant. (Paul Cernat) Multa rabdare a trebuit sa isi exerseze Petru Cimpoesu pentru a i se recunoaste ceea ce, de fapt, macar din 2000, de la aparitia discreta a Povestii Marelui Brigand, i se cuvenea: faptul ca este unul dintre prozatorii cei mai importanti ai generatiei '80. (Bogdan Cretu) Maestro poate fi asemuit cu un imens ecran. Unul pe care se desfasoara un spectacol de multe ori grotesc, trist si ironic, buf si serios. Autorul isi subintituleaza povestea o melodrama“. Este o abordare dramatica, undeva intre hiperrealism si absurd, facuta intr-un stil brutal, adesea cinic, fara iluzii cu privire la personajele sale si la lumea despre care scrie. Dincolo de reflectoare se dezvaluie abisul, spectacolul trivial, fascinant si mistificator al televiziunii, surprinsa din interior si vazuta de autor ca o hirtie de turnesol a acestei epoci. Pentru cei care-l cauta pe scriitorul Stelian Tanase, Maestro aduce revelatia unei carti extraordinare. Editia a III-a Am citit toate cartile lui Nicolae Breban, de la Francisca la Confesiuni violente. Despre unele (In absenta stapinilor, Ingerul de gips, Bunavestire)am si scris. La Ingerul... cu mare entuziasm. Cred si acum ca este cea mai buna si mai durabila carte a scriitorului. Breban e prozatorul cu cea mai patenta constitutie duala din literele romanesti de dupa razboi. (George Pruteanu) Un romancier pentru o generatie a literaturii. Nici un prozator roman nu a trait, dupa 1960, o evolutie atit de rapida. Succesul fulgerator al lui Nicolae Breban nu poate si nici nu trebuie sa fie judecat independent de momentul 1965 al literaturii tinere. O generatie de povestitori si de poeti avea nevoie de un adevarat romancier pentru a-si consacra, asa cum se cuvine, stralucirea. Nu de un romancier facut prin aglomerarea povestirilor, stralucitor pe fiecare pagina, spectaculos prin fiecare personaj al sau; generatia reclama nu un autor care stie sa povesteasca, ci un scriitor inzestrat cu vocatie de romancier: de adevarat constructor. (Cornel Ungureanu) Dramatismul si fiorul metafizic fac de neuitat romanul lui Nicolae Breban. (Alex Stefanescu) Orfeu in infern reuneste cinci nuvele care vor sa readuca in discutia criticii si in atentia lectorilor romani genul nuvelistic specie a prozei care a dat literaturii mari creatori, de la C. Negruzzi la Caragiale sau Stefan Banulescu. Specie din pacate neglijata azi la noi (ca si in Franta sau Germania!) de scriitori si editori, romanul adesea un fals roman! ocupind vitrinele si etajerele. Una dintre nuvele, «Rautaciosul adolescent», este inspirata dintr-un scenariu al meu de film cu acelasi titlu, iar «Booz» este un omagiu dedicat celei mai mari drame pe care a trait-o Romania sub comunism spolierea si umilirea taranului roman. «Orfeu in infern» e o incercare de psihologie infantila in contact cu un urias exotic. (Nicolae Breban) Scriitorul practica un joc estetic subtil, folosind dublurile cind ca un ecou dostoievskian, cind ca o parodie a dihotomiei proletcultiste dintre personajul pozitiv si personajul negativ. Autorul creeaza personaje vii ca reactii polemice la moduri de a fi legitimate anterior fie de catre clasicii romanului, fie de catre textul sau, dar acest mod de creatie devine in acelasi timp un procedeu, o conventie. (Ion Simut) yCecilia Stefanescu este autoarea romanului Legaturi bolnavicioase, ecranizat, in regia lui Tudor Giurgiu, dupa un scenariu semnat de autoare si selectionat in sectiunea Panorama a Festivalului de Film de la Berlin. E posibil ca toata linistea, cumintenia si tihna de acum sa fie inlocuite intr-o fractiune de groaza si desfriu si tulburare? E posibil sa visezi si, sculindu-te intr-o dimineata, scaldata de soare si plina de promisiuni, tot ce ai inteles si ai trait pina atunci sa dispara? M-am gindit ca e momentul sa transform neintreruptele confesiuni autobiografice de care e plina literatura azi in fabulatii despre ce ar fi fost viata unui personaj care ar fi putut, la fel de bine, sa-mi poarte sau sa-ti poarte numele. M-am gindit sa scriu despre toate acele lucruri despre care literatura contemporana nu mai are pofta sa vorbeasca pentru ca pare sastisita. Pe care le-a bagat sub presul istoriei si pe care le ignora, cu o constienta superioara. E un pariu pe care il fac cu modele si cu propriile mele prejudecati. Fara indoiala, un roman de dragoste, in care am topit putina dragoste din literatura romana. (Cecilia Stefanescu) Premiul Opera Omnia, oferit in cadrul Festivalului International de Poezie Nichita Stanescu, editia XXI. Buzura are in spate o opera masiva, puternica estetic, si cine vrea sa judece contributia generatiei ’60 si, in genere, forta si valoarea literaturii romne postbelice nu poate sa faca abstractie de epica lui. Este, nu am indoiala, un mare scriitor. Un scriitor pe linia realistilor ardeleni (Slavici, Rebreanu, Pavel Dan), atent la miscarile obscure ale individului si, totodata, atent, foarte atent la destinul si psihologia noilor categorii sociale... (Eugen Simion) Nimeni pina la Augustin Buzura si nici dupa el nu a sondat atit de adinc si cu atita curaj estetic abisurile si amploarea ravagiilor dedublarii si ambivalentei fiintei intr-o lume ea insasi purtind pecetea unei psihopatii generalizate. (Mircea Iorgulescu) Augustin Buzura este Augustin Buzura cel dintotdeauna, grav si lucid grav pina la patetism si lucid pina la sarcasm. (Alex Stefanescu) Structurat in cinci parti (numite de autor LP-uri), volumul cuprinde povestiri in majoritate inedite, dar si citeva care au a aparut de-a lungul anilor (intr-o forma prescurtata sau modificata) in diverse publicatii din Romania, precum si in antologia oZone friendly (2002). In Numele mierlei 50 de clipuri vesele si triste au fost incluse variantele integrale si definitive ale textelor. Una dintre povestirile din volum, Pregatiri de nunta, a stat la baza scenariului de scurtmetraj selectat printre cele trei finaliste de la concursul HBO din 2008. Un scriitor stralucit, ce va marca o epoca. (Mircea Iorgulescu) O intrebare: stie cineva daca exista vreun site care ofera cartile, in format electronic, scrise de Radu Pavel Gheo? Indiferent daca este gratis sau cu bani. (http://forum.softpedia.com) De curind l-am descoperit pe publicistul Radu Pavel Gheo si, cu toate ca nu sint intotdeauna de acord cu el, n-are cum sa nu-mi placa. Cititi-l, e amuzant: Adio, adio, patria mea cu i din i, cu a din a, Romanii e destepti, DEX-ul si sexul :-). (http://www.fcsteaua.ro) Radu Pavel Gheorocks! Ultima citita a fost DEX-ul si sexulo colectie de articole tare misto, o recomand la toata lumea. (http://www.garsonieraluimaruta.ro)@ 8Prefata de Mircea Iorgulescu Editia a II-a Un azil de batrini izolat pe malul marii, in vecinatatea unei mlastini, a unor faleze de marmura si a unui sat de pescari. Este locul in care Daniel Petric, un sculptor fara vocatie, dupa experiente lamentabile (adolescent fiind, trece printr-o scoala de corectie, apoi este internat intr-un ospiciu, ajunge si la puscarie), descopera o realitate absurda, o viata guvernata de frica, ura, denunturi, lasitati agresive, violenta si amenintare. «Omul norocos» din romanul lui Octavian Paler se afla in captivitatea fara speranta a cosmarului permanent si generalizat. Totul in aceasta carte, una dintre cele mai intunecate carti din toata literatura romana, e cosmar, halucinatie, un nesfirsit vis rau. Delirul oniric angoasat s-a substituit realitatii complet si ireversibil. Nu sint anulate diferentele, frontiera dintre veghe si vis, pragul dintre real si cosmaresc: anulat este realul insusi, anulata e starea de veghe. Un roman de ambianta fantastica, o parabola neagra si enigmatica, in genul prozei lui Franz Kafka, Dino Buzzati, Julien Gracq, Samuel Beckett si, dintre romani, A.E. Baconsky. Si un roman sardonic, titlul fiind era evident dupa numai citeva pagini in raspar. O antifraza, figura retorica in perfect acord cu umorul taciturn al scriitorului. (Mircea Iorgulescu) Poezia lui Emil Brumaru uneste robustetea flamanda cu finetea stampelor japoneze, perceptia naturalului cu cea a obiectului de arta, candoarea cu estetismul (focul din soba e intretinut cu «lemne tropicale», iubita calca, solemna, «pantalonul de poet» cu un «diamant»). Hedonismul ce ar putea sa devina apasator este aprofundat, dar totodata si corectat de fantezie, prin spirit ludic, prin umor, prin capricii, uneori vag urmuziene. Idilicul e sanctionat prin ironie. Primejdia calofiliei este evitata prin prospetimea ametitoare a impresiilor si prin subita adincire a sentimentului. (Valeriu Cristea) In versurile sale, Emil Brumaru descrie, elogiaza si glorifica un stil de viata abandonat si aproape complet uitat de contemporani. Este vorba despre un «altadata» pentru a carui reconstituire recurge la amintiri din copilarie, la vestigii pastrate in oraselele de provincie, la carti si, bineinteles, la imaginatie. La sfirsitul secolului XX, poetul traieste intr-o lume preindustriala. Circula cu diligenta sau cu dirijabilul, asculta muzica la gramofon, bea apa din cismea, maninca dulceata de trandafiri, se imbraca in haine de borangic. In locuinta lui se gasesc obiecte pe care nu le mai vedem decit in casele batrinilor: andrele, piulita, bile de fildes, sticluta cu lavanda, brici si chiar un revolver de argint. (Alex. Stefanescu) In aceasta poezie au loc, abia atinse de un condei elegant si de un spirit care se rusineaza de propria gravitate, trairi serioase si importante, iubiri, exagerari dureroase, ratari si drame, transpuse in alt registru: departe de a le anula insemnatatea, frumoasa discretie a poetului nu face decit sa o sublinieze. Absenta patosului exterior n-ar trebui sa deruteze. Incintatoarele idile, in constituirea carora poetul de la Dolhasca exceleaza ca nimeni altul, incit ai zice ca detine un fel de brevet al neprihanirii si al imaturitatii nestiutoare, sint, de fapt, niste false idile, foarte inselatoare la suprafata atit de calm lunecatoare." (Lucian Raicu)" Lucrarea ofer? o imagine ampl? asupra literaturii romne de la nceputuri (literatura romn? n limba latin?, folclor, literatura religioas? etc.) pn? n zilele noastre incluznd ?i literatura diasporei ?i literatura scriitorilor romni de dincolo de Prut. Capitolul introductiv Introducere n axiologia literaturii este o expunere cu exemple concrete a principalelor zece concepte de valoare pe baza c?rora a fost realizat? lucrarea. Autori, opere, tendin?e, orient?ri, proza, poezia, dramaturgia, critica literar? toate acestea ofer? un tablou extrem de cuprinz?tor asupra evolu?iei literaturii romne de-a lungul timpului. Cartea este util? att elevilor de liceu ct ?i profesorilor ?i studen?ilor filologi ?i n acela?i timp tuturor celor interesa?i de literatur? ca fenomen cultural. Volumul cuprinde o selec?ie ampl? din poeziile antume ?i cele postume. Textul poeziilor este reprodus, ca baz? de plecare, dup? edi?ia critic? a lui Perpessicius dar are n vedere ?i progresele f?cute n materie de edi?iile mai recente, respectiv Dumitru Mur?ra?u ?i Petru Cre?ia. Edi?ia are ca aparat critic auxiliar: Introducere, Tabel cronologic, Not? despre edi?ie, Glosar. Volumul se adreseaz? cu prioritate elevilor ?i studen?ilor. z Prefata de Mircea Muthu Cronologie de Stefan Iloaie Potrivit marturiei autorului, aceasta carte s-a zamislit sub pamint, intr-o celula de la Jilava, la sugestia colegilor de detentie de a-si pune pe hirtie, dupa eliberare, povestirile despre peregrinarile sale pe la manastirile din tara. Iar rezultatul este acest volum de nuvele fantastice grupate in jurul unui personaj simbolic ingerul care si-a pierdut aripile care, prin calatoriile lui in spatiul fascinant al manastirilor romanesti, prilejuieste o incursiune in trecutul istoric si legendar al locurilor. Un amestec de prezent si ecouri ale unor evenimente istorice de care se leaga inaltarea manastirilor Olteniei, de mitologie crestina si profan, de omenesc si supraomenesc ce aminteste de creatia lui V. Voiculescu si Mircea Eliade. Conflictul dintre familia lui Constantin Brincoveanu si aceea a Stolnicului Constantin Catacuzino, zidirea maicii Olimpiada, fiica din flori a lui Brincoveanu, in peretele bisericii, acuzata de vrajitorie de catre Stefan Cantacuzinul si doamna sa Pauna, figura lui Mircea Ciobanul si a doamnei Chiajna sint doar citeva fapte si personalitati care dau autenticitate povestirilor peregrinului apter, un personaj contemporan cu intregul nostru trecut istoric. Ceea ce numim indeobste orizontul fantastic al prozei lui Valeriu Anania ar apartine mai degraba deschiderilor catre sacru pe care le practica un spirit religios. Nuvelele din Amintirile peregrinului apter sint admirabile hierofanii, superb poetice pe aceasta directie. «Imaginarul» nu este subordonat necesitatilor si ambitiilor auctoriale. El se integreaza unui program «culturalizator». Calatoriile peregrinului vor sa dea (alt) temei legendelor, istoriilor, «povestilor» dintr-un tinut. Sa resacralizeze ceea ce trecerea a desacralizat. (Cornel Ungureanu) Demersul epic al lui Valeriu Anania din Amintirile peregrinului apter pare unul ce se inscrie netagaduit in linia «traditionala» a povestirii noastre moderne, asezindu-se la incheierea unui posibil cvadrilater ale carui celelalte unghiuri le-ar fixa Gala Galaction, Mircea Eliade si V. Voiculescu. Povestirile si nuvelele sale aduc mirajul misterelor de inceput de lume, faptica lor fiind inviata adesea din vremuri foarte indepartate, aureolate de un fabulos fantastic, dedus dintr-o mitologie crestina ce dizolva marturia documentului concret istoric in «posibilitatea unei simple legende», cu reverberatii profunde in constiinta morala a unei epoci revolute ce-si afla corespondente perfecte in contemporaneitatea noastra imediata. Peregrinarile mereu tinarului apter se petrec nu atit intr-o arie geografica calator dintr-un loc in altul, de la o manastire la alta , cit mai ales in lungul veacurilor, de la un timp la altul, de la o intimplare cu rezonante in semnificatia istorica la alta, de la un personaj implicat veacului sau la un altul fixat pe coordonatele altui ev. (Constantin Cublesan) Prefata de Bianca Burta-Cernat Editia a III-a Apararea lui Galilei este una dintre cele mai importante carti ale lui Octavian Paler, una dintre acele carti care-i definesc profilul, natura dilematica; si este totodata un text ce da seama, in mod exemplar, despre dilemele unei epoci. Apararea lui Galilei propune ca tema de reflectie dificultatea de a opta, in conditii de represiune politica, intre a spune raspicat adevarul, cu riscul definitivei anihilari, si a-l (re)nega oficial − pentru a-l putea reafirma pe cai ocolite si mai putin primejdioase −, cu riscul de a te compromite moral in fata semenilor si in fata propriei constiinte. (Bianca Burta-Cernat)m eVolumul evoca drumul Piticului Bun catre aleasa inimii sale, Printesa Repede-Repede, aventurile prin care trec acesta si prietenii sai in calatoria lor, precum si asteptarea domnitei, nerabdatoare sa-si imbratiseze iubitul. Textul este o combinatie intre proza semnata de Veronica D. Niculescu si versurile lui Emil Brumaru. Ilustratii de Mircia Dumitrescu Prefata de Nora Iuga Irina are doisprezece ani si locuieste cu bunicul, un batrin tipicar, obsedat de gospodarie si retete vegetariene, si o neverosimila bunica, frumoasa, inteligenta si aiurita, pentru care mica eroina dezvolta o adevarata obsesie. In fundal evolueaza perechea mama-tata, doi inadaptati in plina criza sociala, sentimentala si maritala, plus pleiada de vecini de bloc si amici de familie, fiecare cu propria voce si propria poveste. Blocul 29, apartamentul 1 este un fragment dintr-un posibil Bildungsroman al Irinei, deocamdata inca o fetita sfisiata intre lumea adolescentei care se apropie, cu gastile, filmele si bravadele ei, si cea stranie, mecanica si cenusie a batrinilor pe linga care creste. Corina Sabau scrie cum vede, scrie cum aude, fetita de doisprezece ani din cartea ei care povesteste la persoana I (autor, narator, personaj deopotriva) isi exploateaza la maximum organele de simt. Stilul nu e stil, e incizie pe viu, totul se face direct, fara anestezii formale, fara trisuri tehnice, realizind acea riscanta dezbracare in public, fara muzica si fara orga de lumini, pe care as numi-o «viata ca viata». (Nora Iuga)F
>
Premiul "Cartea anului 2009", acordat de Romania literara, cu sprijinul Fundatiei Anonimul Cititi un interviu cu autorul despre aceasta carte in Adevarul literar si artistic. Cartea soaptelor incepe intr-un registru pitoresc, pe o straduta armeneasca din Focsaniul anilor ’50 ai secolului trecut, printre aburii cafelei proaspat prajite si miresmele din camara bunicii Armenuhi, printre bucoavnele si fotografiile bunicului Garabet. Batrinii armeni ai copilariei lui Varujan Vosganian nu au de istorisit intimplari delectabile, ci fapte de-a dreptul nelinistitoare. Povestind, ei incearca sa se despovareze de o trauma a lor si a predecesorilor. Istoria genocidului din 1915 impotriva armenilor, istoria convoaielor interminabile de surghiuniti in Cercurile Mortii, in desertul Deir-ez-Zor, istoria armenilor care au luat drumul exilului isi afla in paginile de fata o ilustrare cu adevarat ravasitoare. Poetul, teoreticianul si excelentul povestitor Varujan Vosganian debuteaza cu un roman amplu, populat cu caractere dense, vii, memorabile, propunind o interesanta constructie narativa: istoria dramatica a peregrinarilor si suferintelor armenilor este intretesuta cu trama propriei familii. In tonuri de o dulce-amara nostalgie, fatalitatea ce-si casca lacom gurile este cel mai adesea invinsa de o vie bucurie si vigoare a existentei. O mina de mester de prim rang daca va vrea sa se consacre genului! se intrevede cu fermitate de pe acum. (Nicolae Breban) Iata o carte iesita din comun, nici numai memorialistica, nici numai fictiune, cu cite ceva din amindoua, si deopotriva extraordinara prin modul in care tese pe canavaua istoriei numeroase destine individuale. Am intilnit rareori intr-un roman, cum este in definitiv cartea lui Varujan Vosganian, o atit de mare densitate de viata umana si de evenimente cruciale in existenta unei comunitati. Bogata, variata, palpitanta, cartea nu se poate lasa din mina, pentru arta de povestitor pe care autorul o dovedeste ca si pentru interesul documentar al reconstituirii unei istorii tragice. (Nicolae Manolescu) Cititorii acestei carti care se deschide cu o evocare cuminte si calda a comunitatii armenilor din Focsani vazuti prin ochii unui copil vor constata cu uimire ca, de la o pagina la alta, ea isi largeste cimpul vizual si, populindu-se cu sute de personaje memorabile, se transforma intr-o extraordinara fresca bintuita de sentimentul tragic al istoriei. Poetul Varujan Vosganian (putin cunoscut ca atare) o va invalui in piclele timpului, o va infiora liric si ii va darui miscare si maretie epica. Incit nu e exclus ca aceasta Carte a soaptelor, care isi incepe acum drumul spre glorie, sa fie asezata, intr-un viitor nu prea indepartat, printre textele identitare ale poporului armean. (Eugen Negrici) Pe la inceputul anilor ’60, un copil ii asculta, nu oriunde, ci in cimitirul armenesc din Focsani, pe citiva armeni vorbind. Oameni care, ca sa vorbeasca liber, se ascund intr-un cavou. Povestile lor sint fabuloase si adevarate in acelasi timp. Asta e inceputul unui roman extraordinar despre primul genocid al secolului XX, dar si despre armenii din Romania, precum si despre romanii din Romania, toti aflati sub comunism. Scriind acest roman, Varujan Vosganian a cistigat un pariu pe care l-a pus cu el insusi. Si, sint sigur, va cistiga si pariul cu viitorii lui cititori. (Stefan Agopian): 2In Celelalte povesti de dragoste, Lucian Dan Teodorovici este un excelent povestitor de intimplari si un regizor ingenios al unui complicat balet de personaje. Scrisul sau a ajuns la maturitate: suporta orchestrari diferite, executind ireprosabil partituri grave, ca si gratios-minore. Dar, ce e mai important, prozatorul descopera acum o noua lume, pe care o trece in revista amuzat si cuprins de melancolie. E lumea «celorlalti» si a sufletelor lor pacatoase si suferinde, a povestilor lor ridicole si sfisietoare. Descoperirea umanitatii in noile scrieri ale lui Teodorovici reprezinta, de fapt, atingerea unui continent: acela al prozei majore. (Doris Mironescu) Prozator cu ochi viu si minte sistematica, de logician deprins sa gindeasca realitatea in categorii si sa observe atent stereotipiile, locul comun, mecanica goala a vietii, Teodorovici a lasat pina acum impresia ca viseaza exclusiv la o comedie umana, in cel mai curat spirit balzacian. Ei bine, fara a contrazice ambitiosul proiect, volumul de fata este o proba de maiestrie mai degraba flaubertiana, o «educatie sentimentala» traducind, la nivelul celor mai subtile nuante ale scriiturii, eterna comedie a iluziilor pierdute. Ca atare, elementele de satira sociala, exagerarile grotesc- caricaturale (care faceau farmecul cartilor anterioare) se estompeaza, «realitatea» fiind radiografiata acum din interior, cu intelegere si cu ironie, lapidar, in stilul marilor maestri. Celelalte povesti de dragoste e o carte admirabila, ce marcheaza un moment de gratie in literatura noastra actuala. (Antonio Patras)_ WPrefata de Paul Cernat Un batrin singur care-si gaseste alinarea in intunericul salii de cinema, urmarind la nesfirsit filmele lui James Dean, doi indragostiti care joaca un joc straniu intr-o cada veche si isi spun povesti, o avalansa de scrisori misterioase de iubire care schimba chimia unui cuplu, o masina de amintiri inventata de un frizer cu nume grecesc si apucaturi de filosof. Povestirile lui Angelo Mitchievici sint stranii, facute din materia din care se tes visele sau mai degraba filmele vechi, cu acea atmosfera nostalgica si cetoasa. Personajele lui evolueaza intr-un climat ce aminteste in acelasi timp de Scott Fitzgerald si de Bucurestii vechi, in niste secvente niciodata incheiate sau conturate definitiv, oscilind intre realitate si amintire sau lumea de celuloid la care fac referire, de altfel, cu obstinatie. O proza estetica si estetizanta, un rafinament al frazei care confirma prezenta unui scriitor talentat. Cele zece povestiri reiau, la diferite niveluri, metafore cinematografice cu caracter autoreferential, motivul baroc al «vietii ca vis» devenind aici sinonim cu cel al «vietii ca film» si ca iluzie artificiala. Caci la Angelo Mitchievici filmul constituie un pseudonim al iluziei, daca nu cumva o forma postmoderna, estetica de transcendenta, iar simulacrele si artificiile aferente sunt traite la temperatura inalta a libertatii poetice. Angelo Mitchievici este o aparitie remarcabila si insolita in zona prozei noastre inca tinere, un explorator fantast de lumi enigmatice, fermecator desuete si un dreamer cu o personalitate atipica, venita «din alt film». (Paul Cernat) Jumatate de dragoste, jumatate despre dragoste. Asa s-ar putea defini, pe scurt, noul roman al lui Dan Lungu. Andi si Marga s-au cunoscut intr-o imprejurare ciudata si locuiesc impreuna de un an si jumatate. Sint tineri jurnalisti si lucreaza la acelasi ziar dintr-un oras de provincie, ea la pagina de mondenitati, iar el la investigatii. Desi lucrurile intre ei merg bine, intr-o buna zi Marga dispare, lasind un sibilinic bilet de adio. In lipsa unei explicatii rationale, Andi apeleaza la un intreg arsenal de strategii ale uitarii. Viata lui se complica si mai mult odata cu intilnirea unui grup de neoprotestanti si cu sentimentul ca Dumnezeu e pe urmele sale. Tot raul e spre bine, iar finalul povestii nu e neaparat fericit, ci doar altfel. Desigur, nu lipsesc malitia, (auto)ironia si umorul. Tulburator si amuzant, infiorat de nelinisti existentiale si cutreierat de psihologii accidentate, Cum sa uiti o femeie este, in acelasi timp, o carte despre dizolvarea mizantropiei si recucerirea inocentei, despre toleranta, despre cum se poate vorbi despre Dumnezeu in ziua de azi. "Dan Lungu trebuie citit de urgenta." (Lire) "Dan Lungu si-a facut intrarea in literatura internationala cu o proza copios-satirica de cea mai buna calitate." (Wiener Zeitung) "In Romania se petrec schimbari imbucuratoare si din punct de vedere literar. Haosul productiv al tarii combinat cu ramasitele birocratiei comuniste produc conditii pentru o literatura cu tente suprarealiste, dar si pentru miniaturi subtile, pline de un umor adesea disperat. Proza lui Dan Lungu trebuie citita cu mare atentie, caci se incadreaza in domeniul marii literaturi." (Die Furche) "Cine-l citeste are senzatia ca priveste un foc de artificii. Inteligenta sclipitoare, sagacitatea si uneori malitia dovedite in intelegerea sufletului omenesc, ca si lirismul sobru, viril sint cuceritoare." (Alex. Stefanescu) "Apartinind asa-numitei "generatii a decreteilor", Dan Lungu e un prozator calm, profesionist si matur, fara excesele si teribilismele unora din colegii sai mai tineri."(Paul Cernat) "Avem, in persoana lui Dan Lungu, un scriitor captivant si puternic. Lucrul e incontestabil." (Cosmin Ciotlos)' Editia a V-a revazuta Postfata de Sanda Cordos Romanul a primit Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor si Premiul Academiei. A fost reeditat de Editura Eminescu (1978), Litera (1992) si Institutul Cultural Roman (2005). A fost tradus in bulgara (Balkani, 2007), iar versiunea franceza va aparea in 2009 la Gallimard. In Drumul egal al fiecarei zile, Gabriela Adamesteanu izbuteste o proza sarcastica, de observatie realista, de tipul celei ilustrate de romanul englez al deceniului sase (Room at the Top, The Sporting Life), in care regasim eroul insingurat al unei familii umile sau umilite, decis sa sparga carapacea si sa obtina, eventual, revansa sociala. Demersul artistic al autoarei se deosebeste de cel al «furiosilor» britanici (John Braine, David Storey) in modul cum evita angajarea si patetismul, mentinind un balans viclean, asteptarea moderat egoista, rabdatoare, partial resemnata. Cele mai bune pagini rezulta acolo unde scriitoarea scruteaza cu necrutare, in scene memorabile, sordidul tineretii, penibilitatea gregara a virstei haotice. (Norman Manea) Roman despre formarea (si, intr-o replica subtil asumata la modelul flaubertian, despre educatia sentimentala a) unei femei, unic, in aceasta privinta, in literatura romana, umbrit (pe nedrept) de concurenta pe care i-o face Dimineata pierduta, capodopera scrisa de Gabriela Adamesteanu, Drumul egal al fiecarei zile este o carte care, atit prin calitatea artistica, cit si prin placerea pe care o aduce si o mentine la lectura, merita atentia noilor generatii de cititori. Acestia au sansa sa intilneasca un roman viu, puternic, fara virsta, avind doar virsta adolescentei universale, in care stau impreuna spaima, exaltarea si necrutarea, ca si gindul cutezator si fara egal ca, da, «totul incepea, simteam, acum, cu mine». (Sanda Cordos) Fantoma din moara este un roman despre lumea alunecoasa a delatiunii, a supravietuirilor minore si a actiunilor generale, pe care le hotarasc fauritorii Istoriei. Este si un roman despre comunism si urmarile lui. Dar povestea principala este a unei fantome vaporoase, omniprezente si obligate sa traiasca si ea in ruinele unei lumi de care este iremediabil legata. Lumea pastoasa in care putrezesc radacinile mele. (Doina Rusti) Doina Rusti face acum, din nou, un roman fabulatoriu, pe linia autobiografismului pe care il stim deja, in care fantasticul si realismul, deci realismul magic si realismul cotidian, si chiar satiric, se impletesc. In aceasta moara, care este axis mundi, centrul, vatra si obsesia satului, in care personajul nostru nu stie daca s-a intilnit cu ingerul sau cu diavolul, in acest sat are loc un omor, ca la obirsia lumilor: unul, Max, un epileptic, este omorit din greseala si toata lumea este obligata sa taca, toata lumea are deci o complicitate la omor. Cu totii am fost complici la ceea ce ne-a zidit si ne-a pedepsit. Aceasta este parabola comunismului. Un roman care are pasta, vinjos si repet, care face buna pereche cu parte ori cu parti din Orbitorul lui Cartarescu. (Dan C. Mihailescu) Romanul este incarcat de un realism atroce, expunind o viziune cit se poate de veridica asupra realitatii strict contemporane, dar evadeaza in fantastic la fel de firesc precum se ridica la cer, pe cind intindea rufe la uscat, vestita Remedios a lui Marquez. (Horia Garbea) Fabulosul, miraculosul, supranaturalul interfereaza cu istoria mica, la firul ierbii, inclusiv in regimul diurn. Un roman consistent si palpitant, o aparitie cu totul insolita in peisajul literar actual. (Daniel Cristea-Enache) Fals tratat de istorie a arabilor idumei, care au stapanit Iudeea, in timpul Irozilor, regii stapaniti de diavola neagra. O poveste detaliata a urmasilor lor, stapaniti de diavola alba, profetii din Avignon, unde isi au radacinile Nostradamus si Karl Heinrich Marx.r jEditia a II-a, revazuta Postfata de Antonio Patras N-am citit multe descrieri erotice la fel de indraznete, de directe, de complete si totodata mai decente, in fond, decit cele din Intermezzo II. Decenta nu inseamna deloc pudibonderie. Ce e de spus se spune fara fasoane stilistice. Decenta inseamna absenta totala a vulgaritatii. Citesti si intuiesti fara greutate ca actul ca atare e trait si explicat profund. Nota acestor secvente e data de ceea ce as numi spiritul de competitie. In privinta asta, Mincu se aseamana intrucitva cu Breban. Sinceritatea sau autenticitatea scriiturii este o achizitie mai recenta a lui Marin Mincu, devenit, tocmai datorita ei, un foarte interesant si original prozator. (Nicolae Manolescu) Pe linga ipostaza de solilocviu (relatia cu «Celalalt») a discursului romanesc, scriitura surprinde si in cazul de fata confruntarea cu alteritatea feminina, experienta fundamentala, fara de care constituirea «subiectului ontologic» (miza declarata a textului) nu e cu putinta. Asa se face ca obsesia puritatii si a originarei androginitati se pastreaza in continuare intacta. (Antonio Patras) Adela Greceanu are forta prin neasemanare. (Nora Iuga) Adela Greceanu este, fara doar si poate, o personalitate artistica distincta, care, indiferenta la ultimele mode poetice, a ajuns de timpuriu la o formula personala, situata undeva la jumatatea drumului dintre poezie si proza, fictiune si viata, poem si pagina de jurnal. (Octavian Soviany) Nu sint prozatoare, dar «poezia» mea are «poveste». Nu am imaginatie. Dar aud bine. Am inceput prin a transcrie vocile unor personaje feminine din copilarie. M-am distrat pe cinste lasindu-le sa-si spuna fiecare povestea. Daca in prima parte e multa galagie (cinci femei, chiar daca una dintre ele e moarta, pot face destul taraboi), in partea a doua e foarte multa tacere. I-am dat jos sosetele miresei si am lasat-o singura. Mult a fost pina i-am prins vocea diurna, cum imi place mie sa zic. Prin scris incerc sa tin pasul cu mine. (Adela Greceanu) Dan Sociu a debutat editorial in proza cu romanul Urbancolia (Polirom, 2008). Parintii nostri nu au carti despre ei si generatia lor, scrise frust si onest, in cuvinte putine si nespectaculoase. Nevoi speciale are ambitia de a fi o asemenea carte pentru generatia noastra, a celor nascuti dupa 80, dar e o carte care nu propune nici o lozinca, nu si propune sa faca "generatia x", ci sa relateze si sa obiectiveze citeva intimplari considerate "experiente-cheie sau punct-de-reper" in viata unui om care se percepe ca fiind terminat si care nu se scuza pt alegerile proaste, pt "accidente". E un om care se uita la el insusi cu mila patetica, dar poate sa scoata si foloase de pe urma celor intimplate. In loc sa claseze cazul, se dedubleaza in "autorul" care da sens scriind, terapeutic. Daca in poezie am renuntat la autobiografic, trecind la ceea ce numesc postconfesiv, o sa-mi mut autobiografiile fantasmatice in proza. (Dan Sociu) Scump la scris, flegmatic, dar cu pusee sarcastice, Sociu stie sa creioneze situatii expresive din citeva linii. Stilul ramine mereu de un umor continut, pigmentat de licentiozitati, iar masochismul cinic abia mascheaza amaraciunea. (Paul Cernat) Apreciez mult la Sociu cum functioneaza dialectica detaliu-constructie. E oricum remarcabil (dat fiind detaliul ca e poet) cum lucreaza in regim de proza pe secvente scurte: economic, fara a scinda directia, alternind efectele fara a da in stridente. (Mihai Iovanel) Daniela Zeca este autoarea bestsellerului Istoria romantata a unui safari. Demonii vintului un bazar al gemelor rare, citeva episoade de dragoste si un alt episod, magic, al bijuteriilor care ar putea salva lumea, totul amalgamat intr-o scriitura tactila, vizuala si olfactiva, cu iz de poem oriental. In Dubai, la sfirsitul deceniului unu din mileniul al treilea, Burj Khalifa, cel mai inalt si mai luxos turn din lume, tocmai a fost inaugurat. Recesiunea mondiala se simte ca un vint rece sub usa, dar asta nu tulbura opulenta spectacolului: zece mii de artificii se urca pina sub talpile lui Allah. In plin carnaval, jurnalul arab al unui bancher incepe sa spuna o poveste surprinzatoare a Bucurestiului de acum un veac. Brusc, ne aducem aminte ca, pina in 1923, cind a fost dezvelit mormintul lui Tutankhamon, Romania avea cel mai mare tezaur de aur si nestemate din lume. In Orient sau aiurea, povestea comorilor si a pietrelor pretioase are acelasi final: bogatiile se intorc la nisipul sub care statusera ingropate. Istoria romantata a unui safari si Demonii vintului alcatuiesc un dublet oriental, in fapt, un pretext exotic pentru ca eu sa ajung la teme sensibile, care m-au obsedat: fuga, destramarea ideii de sine intr-o civilizatie a excesului, singuratatea si finalul dezastruos al acestor nefericiri: nu raminem niciodata fideli promisiunilor noastre. Altfel spus, am scris doua carti ale initierilor esuate. (Daniela Zeca) Dupa Istoria romantata a unui safari — o frumoasa poveste de dragoste maghrebiana, dar mai ales o istorie a ipostazelor oriental-occidentale ale feminitatii —, Daniela Zeca scrie in Demonii vintului un uimitor roman despre neintrerupta legatura subterana a lumii europene cu cea orientala sub semnul gemelor, al pietrelor pretioase, depozite energetice ale iubirii si urii, ale istoriei mari si istoriilor personale, ale destinului si esecului. Saiyed, «stapinul pietrelor», Bijutierul din Dubai, nu e doar personajul central al acestei reintilniri alchimice, in destinul caruia se implinesc profetiile unui misterios astrolab antic si blestemele comorilor valahe, ci si victima ei, un artist cu «suflet de fluture» si insusiri de clarvazator. (Simona Sora) Daniela Zeca este un maestru in arta imaginilor care rastoarna sensibilitatea, o tin la pinda, o obliga sa se predea. Este in proza ei o mobilizare solara a senzorialitatii, care intriga simturile amortite si le ademeneste spre o lume despre care odinioara se credea ca este exotica, dar despre care noi stim ca apartine singurei forme de absolut accesibila omului: vis in trezie, trezvie in vis, fericirea ca nazuinta a sufletului spre o realitate coplesitoare. Toate acestea sint resuscitate de vitalitatea senzoriala a metaforelor Danielei Zeca cu o forta uimitoare. Proza ei reuseste sa ne atraga in surprizele acestor nelinisti ale sufletului in acelasi fel in care erau atrasi spre caravanseraiul providential calatorii rataciti in desert din O mie si una de nopti — intr-un regim regal, de eternitate. (Horia-Roman Patapievici)2 *Nu e o autofictiune, e o carte scrisa la persoana a treia, cu un personaj feminin, Sabina, care trebuie sa reziste in Bucuresti, in anii ’90. In mod paradoxal, este un roman care are un substrat social foarte puternic si n-as fi crezut c-o sa-mi iasa asa. E o reflectare de lumi foarte variate, un roman picaresc, dar si o poveste de dragoste. Dupa ce am terminat cartea, am descoperit ca nu este lucrul central din roman, povestea de dragoste este usor incetosata pentru ca fundalul este mult mai pregnant. In cartea asta am incercat sa-mi folosesc biografia moderat. E foarte multa fictiune, dar sint si lucruri pe care le-am cunoscut imediat si le-am trait, dar le-am transferat. E o lume de oameni tineri care trebuie sa supravietuiasca. Despre asta am scris, despre supravietuire...“ (Ioana Nicolaie)) !Prefata de Sanda Cordos Din viata si din cultura, din intimplarile terne ale uneia si din lipsa de evenimente pasionale a celeilalte, Cosasu stie sa faca un singur spectacol, continuu si scinteietor. Cosasu are harul frazei ce nu seamana cu a nimanui, un har pe care nu-l ocroteste, nu-l cruta, nu-l divinizeaza si nu-l rasfata, dindu-i dimpotriva mereu si mereu ceva de facut, ceva de lucru, nesuportind sa-l vada stind degeaba, intr-un dulce si binemeritat repaus. E un har special. Cine sa fi scris aceasta pagina decit exact si numai acela care a scris-o? Cine ar putea sa-l inlocuiasca si sa o inlocuiasca? E bine sa ne gindim si la astfel de lucruri «simple» cind citim. Se intimpla sa fie chiar lucrurile decisive. (Lucian Raicu) Descendenta filiala poate fi descoperita nu doar in interesul pentru cotidian si «fleac» ori in simtul umorului, ci si in acuitatea caragialianului «simt enorm si vaz monstruos». Cu aceasta acuitate, Radu Cosasu isi investigheaza ritmurile schimbatoare ale trupului, vulnerabilitatea, traseul sinuos al iubirii, conditia de citadin si cea de necredincios si, cu o participare speciala, trecutul. Apar mai cu seama in Povesti pentru a-mi imblinzi iubita rememorari necrutatoare. Eliberat de supunerea la dogma si revolutie, dezlegat de povara propriului entuziasm, dezvaluind un eu autentic, dilematic, nevrotic si nuantat (ce nu renunta insa nicidecum la umor), Radu Cosasu devine specialist in «doloradiografii», unele dintre cele mai rezistente radiografii artistice ale literaturii romane postbelice. (Sanda Cordos) Editia a V-a revazuta, cartonata Prefata de Sanda Cordos Cronologie de Andreea Draghicescu Colectia Opere este coordonata de criticul literar Daniel Cristea-Enache. Dimineata pierduta a primit Premiul pentru Proza al Uniunii Scriitorilor. Dramatizat de Catalina Buzoianu la Teatrul Bulandra (1986). Adaptare radiofonica (2006). Publicat in Estonia (1991), Franta (2005), Bulgaria (2007), Israel (2007). Va aparea in 2009 in Spania si Ungaria. O dimineata «pierduta», dar un veac cistigat, se poate spune in legatura cu romanul Gabrielei Adamesteanu si cu titlul lui. El transmite nu numai un puternic sentiment al istoriei, ci si un puternic, extraordinar sentiment al vietii si, mai ales, al trecerii ei... Personajele se afla cind intr-un plan temporal, cind in altul. Ii vedem tineri si batrini, copii, adolescenti, adulti. Mortii invie si incep sa traiasca in fata ochilor nostri o intensa viata, iar despre cei vii aflam ca de fapt au murit. Totul pare firesc in imposibilul spectacol in care ireversibilul devine reversibil, iar ceea ce nu s‑a intimplat inca e stiut ca un fapt consumat. De aici emotia neobisnuita, valul de melancolie provocate de lectura cartii Gabrielei Adamesteanu in care percepem nu numai viata, ci si cum trece viata. (Valeriu Cristea) Dimineata pierduta este un simbol dureros al unei Romanii sacrificate timp de un secol pe altarul a doua razboaie si al comunismului. Desi aceste spectre sinistre o obsedeaza pe autoare, ea declanseaza sarabanda unei scriituri pitoresti, indracita, in stilul oral al lui Celine, reinventind vorbirea populara si lirismul strazii intr-o tara unde limba de lemn era cosciugul imaginatiei. Vica Delca este un om liber pentru ca trancaneste ca personajul lui Celine, Bardamu. (Andre Clavel, Lire)E =Prefata de Eugen Negrici Nimeni nu mai scrie la noi ca Stefan Agopian. Reverie ludica si multicolora, fantasme tratate jucaus, montaje suprarealiste, voluptati baroce, luxurianta si senzualism, frazare poetica: ca pretext pentru spectacolul exegetic, totul este de-o generozitate aproape unica in proza noastra de azi. Sucit si rasucit in viziuni fara virsta si dincolo de spatiu, mester (armeanul) in aurarie si ritualuri cu dulceata, Agopian este un sceptic rafinat, solitar si convivial deopotriva, un morbid cu masura egofila, crud, uneori ricaneur de temut, dar pentru care hedonismul e litera de aur. (Dan C. Mihailescu) Stefan Agopian este unul dintre acei scriitori inclasificabili, greu incadrabili si inutilizabili in sinteze critice. Incadrat intr-un «neosuprarealism al anilor ‘70», dar si in «noul postmodernism virtual si fractalic» (Cartarescu), intr-un «fantezism alegoric si livresc» (Teposu), dar si intr-un etern «fantastic textual» (Crohmalniceanu), Agopian a scapat de toate etichetele asumindu-le textual si ironizindu-le procedural. (Simona Sora) Stefan Agopian e un cronicar de demult, consemnind rafinate cruzimi, dar de un calm brit, cu o ironie departata si rece, distrata aproape. Portretele sint deformari incarcate, pline de amanunte, mirosuri, lungiri sau rotunjiri, peste fire, transformind personajul intr-un hohot de ris. Stilul, si el de rafinament, ar merita un studiu, autorul asezindu-se alaturi de cei citiva priceputi in limba romaneasca. Acest incintator povestitor, imbibat de zicere cronicareasca, ironist taios si ochi aspru, stie sa deschida spre natura candide ferestre: o pala curata de vint limpezeste de toate miasmele grele, si lumea este iar minunata. (Paul Georgescu) Totul sau aproape totul e posibil. Prezentul se preschimba in viitor, viitorul in trecut, obiectelor li se permite sa pluteasca atunci cind vor s-o faca, fiintele omenesti isi schimba forma, ingeri curiosi si demoni simpatici se culcusesc printre vite si oameni. Frapeaza felul distrat, egal si absent in care sint tratate intimplarile crude (pogromuri, invazii, crime), ca si cum ar mai fi fost traite odata, demult, sau ca si cum ar fi fost vizionate de departe si foarte de sus. Si, exact cum se intimpla pe pinzele marilor pictori, ceva anume, ceva de neinteles innobileaza misterios atitudinile, gesturile, privirile personajelor. (Eugen Negrici) Parodiind conventiile romanului istoric, Stefan Agopian construieste un labirint romanesc in care coexista o serie de povesti, de cele mai multe ori incompatibile intre ele. Istoria se prezinta ca un material in falduri, asemanator catifelei purtate ostentativ de Tache Vladescu, picaro metafizic, ratacitor printr-un univers oniric, dominat de imagini de cosmar. Consistenta spectrala a personajelor lui Agopian pune sub semnul intrebarii existenta insasi a istoriei. (Carmen Musat) Voluptatea, supralicitata si organizata in spectacole fastuoase ale dorintei, in procesiuni imaginare burlesti si in invocatii gratioase, isi pierde patima in gratuitate si se dizolva, sub agentii parodiei si autoironiei, in candoare. Fara sfiiciuni academice, poezia exulta carnalitatea amorului, cu dispensa de metafizica acestuia, dar instituind o mitologie grotesc-paroxistica. Limbajul sau e o sfidare ingenua a limbajelor erotice si atinse de emfaza, iar retorica sa, realista si luxurioasa, se trage din Ovidiu, Catul si Petronius. (Al. Cistelecan) Valeriu Cristea a identificat in literatura doua tipuri de spatiu: unul inchis, al tihnei, al sigurantei, al familiaritatii depline cu ambianta, si altul deschis, al noutatilor si al primejdiilor. Luind in considerare aceasta clasificare, Emil Brumaru poate fi considerat un poet al spatiului inchis. De fapt, nimeni nu a mai numit in literatura noastra cu o atit de intensa fericire deliciile domesticitatii. El imagineaza acel uter paradiziac pe care George Bacovia, ratacitorul nocturn pe strazi pustii si lugubre, nu a putut niciodata desi a visat sa-l reconstituie. Este greu de crezut ca, vreodata, cineva va reusi sa descrie un spatiu mai intim decit cel descris de Emil Brumaru. (Alex. Stefanescu) Emil Brumaru e fundamental un poet erotic, indiferent de tematica liricii lui, creator al unei lumi de senzatii olfactive si tactile (fetrul, catifeaua, angora, puful sint peste tot) in care evocarea se aprinde fizic de patima. Sub aerul nostalgic si evocator, Emil Brumaru e un volubil al simturilor, pentru care intreg universul apare erotizat. Sentimental si ironic, lilial si dens, tandru si patimas, Emil Brumaru e unul din cei mai candizi-senzuali cintareti ai iubirii din literatura noastra. (Nicolae Manolescu)/ 'Prefata de C. Stanescu Volumul contine doua carti ale autorului publicate initial in anii ’80: O vietuire cu Stan si Bran (1981) si Sonatine (1987). In prima parte, autorul evoca la persoana intii tineretea si adolescenta care i-au stat sub semnul cinematografiei, al atractiei fata de citeva personaje, actori si regizori pe care istoria nu-i va ascunde niciodata in umbra. Partea a doua e o combinatie de autobiografie fictionalizata, proza scurta, poem in proza si reportaj, continind texte incluse sub titulatura de fragedii (senzational interiorizat, comic-tragic, cruzime tandra si patetism ironic). In algebra lui sentimentala, Radu Cosasu postuleaza: totul e serios, deci totul e joc; totul e joc, deci totul e inscris in legi severe. De aici perfecta democratie, de tip special, a paginii lui Cosasu; o totala democratie a subiectelor, a sentimentelor, a confesiunilor, ce anuleaza toate deosebirile teoretice dintre genuri, dintre gazetarie si roman, ca si, sa zicem, dintre muzica si arhitectura (nimic mai material decit inefabilul, nu?). Melodramaticul e dezvaluit cu o infantila, dar erudit elaborata lipsa de pudoare, un cal egal un destin, un film egal o realitate, o «ecoseza» sau o «sonatina» egal o simfonie s.a.m.d. Un cuvint egal un om, dupa cum un om egal sintaxa. (Dan C. Mihailescu) Prefata de Paul Cernat Cronologie de Andreea Draghicescu Colectia Opere este coordonata de criticul literar Daniel Cristea-Enache. Intilnirea, Polirom, 2003, 2007; Premiul Ziarului de Iasi, Premiul revistei Ateneu. Publicata in Bulgaria (2005) si Ungaria (2007). Adaptare radiofonica (2007). "Facind parte din aceeasi familie literara cu Cehov si Flaubert, prin interesul narativ manifestat fata de «nimicurile» care alcatuiesc substanta insasi a vietii de zi cu zi, Gabriela Adamesteanu pare mai aproape de Gogol prin predispozitia de a investi banalitatea de fiecare zi cu atributele unor forte malefice, capabile sa distruga, incet, dar sigur, individualitatea fiintei umane. Dincolo de suprafata benigna lipseste insa surisul malitios-sarcastic, atit de specific gogolian, inlocuit aici cu neutralitatea empatica a unei constiinte mereu la pinda, ce inregistreaza cu mare acuitate, fara sa emita insa judecati de valoare explicite. Ii revine cititorului menirea de a restabili cronologia faptelor si de a descoperi «desenul din covor». Gabriela Adamesteanu construieste astfel un roman-latent - formula narativa hibrida, utilizata, printre altii, si de Milan Kundera in Ridicole iubiri... (Carmen Musat) Gabriela Adamesteanu indeamna la o lectura mai profunda a comportamentelor umane de aparenta inofensiva, de suprafata benigna, si in aceasta mi se pare ca sta valoarea de subtilitate si de patrundere iesita din comun a prozei sale. Calitatea acestei literaturi sta in chiar rezerva si modestia ei, plina de ambitii; si mai orgolioasa, mai substantial orgolioasa decit a celor stapiniti doar de vanitatea literara a intiietatii. Gabriela Adamesteanu retine prin atentia privirii, prin seriozitate profesionala, nu o seriozitate mohorita, lipsita de har, ci una care tine strins de firea scriitorului adevarat, capabil sa puna mai presus de orice obsesia unei pagini bune, dense, definitiv asternute daca este cu putinta; si iata ca este. (Lucian Raicu)+ #Postfata de Bogdan-Alexandru Stanescu Ioan Lacusta este autorul romanului Luminare (Coborirea in text) (Polirom, 2007) Premiul Radio Romania Cultural pe 2007. Romanul a mai fost nominalizat la: Premiul USR pe anul 2007 (Proza), Premiul Cartea anului 2007 al revistei Romania literara, Premiul revistei Observator cultural pe anul 2007 (Proza/Memorialistica). Ultimul roman al regretatului prozator prezinta intr-un stil picaresc total diferit de cel al precedentului volum activitatea unui maior de Securitate responsabil de monitorizarea Preafericitului Valerian, care in 1989 ajunge sa organizeze Revolutia la nivel judetean, impreuna cu doua vrajitoare. Ioan Lacusta face o radiografie plina de umor si ironie a societatii romanesti de dupa 1989, unde personajele care se aflau in virful ierarhiei inainte de Revolutie isi pastreaza obiceiurile si functiile. Toate povestile personajelor din Replace all graviteaza in jurul acelorasi intimplari, le reflecta mai mult sau mai putin distorsionat, protagonistii povestitori apartin cu totii unor regnuri inferioare, dar, din pacate, recognoscibile astazi. Ioan Lacusta nu iarta pe nimeni: a pus in aceasta carte toata satira exersata in sase carti de proza, dar si toata stiinta acumulata de-a lungul anilor cit a fost redactor la Magazin Istoric. (Bogdan-Alexandru Stanescu) Ioan Lacusta este unul dintre cei mai discreti autori ai generatiei optzeciste. Discretia, in cazul acesta, nu inseamna lipsa de valoare literara. Lacusta stie ce e o carte buna si are si talentul necesar sa o scrie. (Stefan Agopian) Daca v-a fost dor de Stim si Stam, omuletii fara chip din Baiuteii, nascuti dintr-un borcan de mustar, Matei Florian a creat in Si Hams Si Regretel un intreg univers fantast, populat cu o legiune de pitici din ceata colorata. In fruntea acestei legiuni, un nou cuplu se pregateste sa intre in galeria indragostitilor legendari: Si Hams Si Regretel (atentie, e vorba de un singur nume si un singur personaj!) si minunata sa Tristina. Aventurile lor in lumea picioarelor pare,oameni-adulti-in-toata-firea, nu curg insa, asa cum te-ai astepta de la asemenea figuri de basm, vesel si clinchetitor. Fapturile de vazduh, chiar peltice sau corcite cu spiridusi, trec si ele prin suferinte adevarate si tragedii. Ca si oamenii pe linga care plutesc...b
Z
Vasile Ernu este autorul volumului Nascut in URSS (Polirom, 2006; 2007) care a aparut in 2007 si la editura Ad Marginem din Rusia. Cartea este in curs de aparitie la editurile Akal din Spania, Hacca din Italia, KX Critique&Humanism din Bulgaria si L’Harmattan din Ungaria. Nascut in URSS a fost nominalizat la Premiul de debut al revistei Cuvintul, Premiul pentru Roman si Memorialistica al revistei Observator Cultural si Premiul Opera Prima al Fundatiei Anonimul. Volumul a fost de asemenea distins cu Premiul pentru debut al Romaniei literare si cu Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din Romania. Ultimii eretici ai Imperiului spune cu ironie, cinism si mult umor povestea a doi eroi din doua lumi diferite: un batrin terorist care a incercat sa-l asasineze pe Stalin, disident ce a scandalizat mai multe regimuri politice, si un tinar scriitor specialist in tehnici de fraudare a bancilor. Doi eroi din generatii diferite care isi impartasesc idei, tehnici de lupta si de subzistenta, secrete de decodare a diverselor limbaje, precum si forme de rezistenta si virusare a unor mecanisme de control si represiune. Ce fel de arme, ce fel de substante si ce fel de vraji trebuie sa folosesti in societati cu un nivel ridicat de poluare ideologica? Posibile raspunsuri in acest eseu-fictiune, construit ca un dialog epistolar intre protagonistii sai, Vasiliy Andreevici si A.I. Vasile Ernu e tare prin relaxarea si forta cu care uneste si simetrizeaza Literatura si Mesajul. (Mihai Iovanel) Vasile Ernu isi permite luxul «iresponsabilitatii», lux extrem de costisitor intr-o cultura de provincie. Isi permite formularea unei intrebari cu argumentatie simpla care sa nelinisteasca profund. Zguduirea adevarului «de la sine inteles» intr-un ritm nonsalant, aproape prietenos aceasta e finalitatea, fara dorinta emfatica de rezolvare a aporiei. Ernu imprumuta aroganta imperiului uresesist pierdut in istoria sa personala si o foloseste exact in sensul contrar pe care-l pusesera la cale propagandistii razboiului rece. (Costi Rogozanu) Daca ar fi sa cautam precursori pe sol romanesc, primul nume care imi vine in minte este cel al lui Radu Cosasu din Supravietuiri. Acelasi talent lucid si ludic de a face din «rahatul» propagandistic bici estetic, acelasi comic versatil, acid si tandru care excita pe intreg parcursul cartii apetitul de lectura. (Paul Cernat) L-am citit pe Ernu. Acest autor trebuie gasit cu orice pret si citit, citit, citit: Must Read! Scrie fara utopism si ideologii si mai ales fara ura. Scrie pur si simplu bine, cu o frumoasa limba simpla, ironica si lirica. (Gherman Sadulaev)9 1Variante la un autoportret reprezinta o selectie de proza scurta din Noaptea pe latura lunga (1969), Primele porti (1975), Octombrie, ora opt (1981, 1997). Naratiunile Educatie sentimentala (Steaua, nr. 6/2007), Lectura in Kinderland (din volumul Training fur’s Paradies, Steidl Verlag, Gottingen, 1990) si Nopti cu luna (Arc, nr. 17‑18/1996) apar pentru prima data intr‑un volum in limba romana. Conectate prin traseul biografic al unui acelasi narator, ca personaj central in multe privinte similar fara a fi vreodata identic autorului insusi , schitele si nuvelele din sumar pot fi privite, eventual, si ca parti ale unui ipotetic Bildungsroman. Fragmentele epice configureaza variantele unui autoportret fictiv, intr‑un joc de oglinzi permutabile si optionale, reflectind existenta in devenire a unui posibil dublu care imprumuta, imagineaza si transfigureaza reziduurile unei memorii individuale, populate de inevitabili congeneri, parteneri si interlocutori, formarea si deformarea unei sensibilitati dinspre copilarie spre maturitate in conditii social‑politice potrivnice. (Norman Manea, Bard College, New York, august 2008) Precum Robert Musil, Norman Manea realizeaza o descriere aproape analitica a peisajului sufletesc. El este un poet al «Casei Europene». (Berliner Tagesspiegel) Norman Manea este autorul romanului Intoarcerea huliganului Premiul Medicis Etranger, 2006. Profesorul Augustin Gora, exilat de mult in America, este confruntat cu aparitia neasteptata a fostei sale sotii, Lu, si a varului si iubitului ei, Peter Gaspar. In vreme ce Gora si Peter incearca sa restabileasca un vechi dialog, acesta din urma, devenit un improvizat profesor de colegiu, primeste o stranie scrisoare de amenintare cu moartea, despre care autoritatile banuiesc ca ar veni dinspre un grup de exilati de extrema dreapta, suspectati de politia americana a fi asasinat un important carturar roman. Halucinante amintiri din traumatica biografie sub nazism si comunism persista in existenta personajelor. Gora se retrage tot mai mult intre carti, Peter dispare in mod misterios, iar Lu ramine obsesia luminoasa si enigmatica a celor trei barbati care au iubit-o: Gora, Peter si naratorul insusi. O naratiune fascinanta despre iubire, esec si speranta, noul roman al lui Norman Manea este un veritabil thriller literar care, cu o irezistibila putere de sugestie, poarta cititorul din atmosfera comunista si postcomunista a Romaniei in tensiunile si burlescul Americii de dinainte si de dupa 11 septembrie 2001. Holocaustul si statul politist comunist, coruptia si complicitatile sub dictatura, ravagiile terorismului islamic si vulgarizarea societatii de consum sint reliefate intr-o trama epica tensionata si originala. Interogatiile autorului despre iubire si moarte, suferinta, solitudine si frumusete, exil si libertate, credinta si culpabilitate sint ale unui scriitor inconfundabil, de o seducatoare expresivitate si admirabila forta analitica. Personajele mereu captivante si vii ale romanului poseda o misterioasa iradiere pe care vizuina cartii o codifica si o reveleaza deopotriva. Ilustratii de Radu Raileanu VIP-uri si tineri aspiranti la celebritate, oameni prinsi in goana de zi cu zi si soferi blocati in traficul haotic, politisti corupti si politicieni demagogi cu totii se regasesc in cele mai noi povestiri ale lui Mihai Gainusa. Continuind pe linia satirica cu care ne-a obisnuit, autorul schiteaza un tablou al Romaniei in care ii recunoastem cu usurinta pe cei care ne conduc, dar si pe noi insine... Cuprins: Ielele moderne • Care criza, domnule? • Sfaturi pentru dive • Madonna si Eminescu • Formula matematica a siluetei perfecte • Baiatul de la pagina 5 • What is OTV-izare? • O integrare intr-un parc • Disneyland Romania Prefata de Aurel Sasu Cronologie de Stefan Iloaie Un istorisitor, pe care nimeni nu-l intreaba cine este si cum il cheama, relateaza mai multe intimplari ce sugereaza existenta unei «alte realitati decit aceea la care participa prin existenta sa de zi cu zi». Aparent, problema Strainilor din Kipukua e una a identitatii (pierdere, redobindire, intoarcere la radacini intr-un cuvint, identitatea de imprumut) in conditiile nomadismului politic al sfirsitului de secol XX. Paginile cartii ne scot insa din timpul realului si ne apropie de cutremuratorul tinut al sacrului. Proiectindu-si omul in spatiul sacru, autorul tradeaza implicit mesajul ultim al cartii: adevarul, cum ar spune Sartre, ca «dezvaluire treptata a Fiintei», ca Fiinta iluminata. (Aurel Sasu)W ORoman tradus in limbile maghiara si bulgara si aflat in curs de publicare in limba engleza In Bucurestiul contemporan, conflictele dintre diverse secte religioase ajung sa produca nu doar adversitati personale, ci si lupte de strada ori dispute transmise in direct la televizor. Fiecare dintre personajele cu care ne intilnim in acest roman are cite o teorie, cite o credinta la care nu ar renunta pentru nimic in lume. Romanul e o reprezentare neasteptata a societatii romanesti de azi, o invitatie plina de umor de a o privi dintr-un unghi aparte. O imersie in «fantasticul balcanic» al tranzitiei dinspre opresiune spre libertatea mistificarilor si tranzactiilor de tot felul scrisa cu mare talent, umor, rafinament stilistic, energie narativa. (Norman Manea) Cronica nostalgica a Bucurestiului, alunecind subtil intre excentric si exceptional, intre clovnesc si metafizic, evanghelie apocrifa a unei lumi cu prea multi salvatori, dar inapta de mintuire, infierbintata de idei si cautind, orbeste, mai mult un pastor decit libertatea, distilind «timpul diez al simturilor noastre ranite, deschise, acutizate» intr-o constructie literara impecabila (cu seriosi piloni livresti si cu o veritabila forta in a explora realitatea dincolo de frontierele realului), Venea din timpul diez este un roman remarcabil (de asezat nu doar in trena, ci si in tovarasia Crailor de Curtea-Veche) ce consacra, pe deplin, un prozator: Bogdan Suceava. (Sanda Cordos) Ambitios si exotic, romanul lui Bogdan Suceava cucereste prin verva spectaculara si prin umorul de situatii, prin precizia ironic-estetizanta a stilului, prin volutele abracadabrante ale imaginatiei si prin intelectualitatea reflectiei asupra «smintelilor» misticoide ale societatii rominesti de tranzitie. Venea din timpul diez este una dintre piesele grele ale noului val de prozatori. (Paul Cernat)> 6Editia a II-a Prefata de Gabriela Adamesteanu Cerul din burta este jurnalul, de cele mai multe ori liric, dar de un lirism autentic, de mare calitate, al celor noua luni de sarcina. A astepta un copil a devenit pentru locuitorii Romaniei, vreme de peste doua decenii, un motiv de stres major. Profunda, fermecatoare, cartea Ioanei Nicolaie reprezinta si o exorcizare a unor sentimente negative, o intrare fireasca, moderna in normalitate. Sint sigura ca, in literatura romana, Cerul din burta marcheaza o data. (Gabriela Adamesteanu) Proprie Ioanei Nicolaie este invaluirea biograficului crud intr-o aura tandra, aproape feerica, de imagini si afecte. Ceea ce rezulta este stranie, insolita monografie poetica a femeii gravide. Undeva, relatind o asteptare in anticamera, naratoarea noteaza: «Intre femeile acestea imi par desigur o masca. Trag aer in piept sa incap cit mai bine in rind». Cerul din burta este insa un volum care nu «incape» in rind. Nu stiu sa mai existe o carte de acest tip la un astfel de nivel poetic in literatura romana. (Paul Cernat)i
a
Traducere din limba germana de Mariana Barbulescu In noul sau roman, Catalin Dorian Florescu povesteste viata Zairei, o foarte pretuita papusareasa in Romania anilor '60, din preajma celui de-al Doilea Razboi Mondial si pina in vremurile noastre. Este o fascinanta calatorie intre Europa de Est si America si totodata povestea unei iubiri imposibile care supravietuieste deceniilor. Zaira creste pe o mosie din Romania anilor '30 sub ocrotirea unei bunici mindre si a varului ei Zizi care, incercind sa-i aline singuratatea, ii insufla pasiunea pentru teatru. Razboiul si fascismul, apoi venirea comunistilor schimba dramatic soarta familiei. Singura iubire patimasa din viata ei esueaza. O fuga primejdioasa - prin Praga - ii poarta pe Zaira, pe sotul si pe fiica ei pina in America. Fire luptatoare si tenace, dar si plina de omenie, Zaira reuseste sa-si construiasca o existenta si printre straini insa nu ajunge sa fie fericita. Dupa multi ani, totul se naruieste. La batrinete, ea are curajul sa se intoarca in patrie. Cu un suflu narativ considerabil, palpitant si cu un final surprinzator, romanul contureaza imaginea unei epoci pline de conflicte dramatice. Catalin Dorian Florescu povesteste in ritm alert, cu expresivitate si forta, despre soarta unei femei care, in ciuda tuturor piedicilor, isi asculta glasul launtric intr-un secol al razboaielor si al violentei . Am fost de multe ori intrebat daca mi-a fost greu sa creez un roman din perspectiva unei femei. Sa incerc sa vad lumea prin ochii ei. Raspund intotdeauna ferm: Nu. Cred ca ceea ce ne uneste, pe noi toti, barbat sau femeie, este mult mai puternic si mai profund decit ceea ce ne desparte. Temele existentei noastre ramin aceleasi: dragostea, speranta, frica de singuratate, tristetea, melancolia, curajul, dorinta de libertate... Succesul acestei carti provine poate din fascinatia pe care cititorii o au fata de poveste. Unii imi scriu ca nu au mai lasat cartea din mina si are oricum 470 de pagini , altii, ca au chiulit de la serviciu ca sa o termine... (Catalin Dorian Florescu) O poveste aventuroasa, palpitanta, care te captiveaza de la prima pina la ultima fraza. Zaira este o remarcabila, frumoasa marturie a peisajului literar din Europa Centrala. (Die Presse) C.D. Florescu a scris un roman impunator, greu de amintiri si palpitant. (Die Welt) Un roman monumental. Florescu povesteste eliberat de orice forma de staruinta impovarata simbolic. Este vorba mereu despre cine isi exercita puterea si asupra cui, iar Florescu gaseste neincetat imagini care oglindesc lucrurile mari in cele marunte si scrie scene de o mare expresivitate. (Spiegel Online) Dupa ani de emigratie americana, Marius vine in Romania intr-o vizita de afaceri. Dar nu doar atat. Ca dovada, si-a adus cu el un Chevrolet Corvette rosu, unul din visele materializate ale adolescentei lui. Ceea ce nu stie inca este ca in fosta lui tara nu-l asteapta doar amintirile luminoase si placerea de a-si etala prosperitatea si succesul american, ci si umbrele trecutului. Noapte buna, copii! este un periplu in timp si spatiu prin partea intunecata a Los Angeles-ului, prin jocurile nu intotdeauna simple si vesele ale copilariei din satul banatean al bunicilor, printr-un alt sat, din Moldova, unde se cer incheiate socoteli vechi, prin lumea literara a Iasiului, in care incearca sa supravietuiasca unul dintre tovarasii de demult ai lui Marius, ultimul ramas in tara. Iar in virtejul de intimplari cind tragice, cind comice, apar citeodata lucruri neintelese si infricosatoare. La inceputul acestei istorii erau patru patru copii care visasera sa ajunga Dincolo. Ca noi toti, o intreaga generatie care am tinjit si mai tinjim inca dupa Tarimul Fagaduintei. Un autor plin de talent, care se misca lejer intre Cehov si Caragiale. Prima calitate a lui Gheo e ca stie sa povesteasca in asa fel incit cititorii sa nu se plictiseasca, lucru rar la autorii romani tineri. (Stefan Agopian) Prefata de Petru Poanta Cronologie de Stefan Iloaie Noul titlu din seria de autor Valeriu Anania propune poezii publicate de-a lungul timpului in volume precum Geneze, Anamneze, File de acatist, Istorii agrippine sau Orele mamei. In multe dintre aceste poeme cititorul poate identifica, dincolo de elementele religioase, ecoul experientelor uneori dramatice ale autorului; dincolo de universul codificat si ritualizat, convingerile omului autentic. Exista in poeziile lui Valeriu Anania o deschidere catre cer: si in cele care isi trag seva din colinde, din spectacolul popular, din ritualuri sau din ceremonii religioase. As spune ca scrisul poetului, carturarului, exegetului se inscrie intr-o «actiune» de reteritorializare a lumii romanesti. Deteritorializarii din ce in ce mai agresive IPS Bartolomeu ii corespunde cu o opera care asaza in centrul ei geografia spiritualizata a tarii. (Cornel Ungureanu)/ 'Editia a III-a Prefata de Mircea Iorgulescu Raiul gainilor a fost patru luni in topul vanzarilor editurii franceze Jacqueline Chambon, iar editia germana a fost declarata, in decembrie 2007, cartea lunii in Germania. O metafora exploziva a temperamentului romanesc. (Kultur Spiegel) Dan Lungu, cu un acut simt satiric, imbraca proza romaneasca in haine de mare valoare, in contextul literaturii internationale. (Wiener Zeitung) Chiar daca romanul musteste de umor, Dan Lungu nu prezinta doar o strada de provincie din Romania, ci tabloul unei intregi societati fisurate, al societatii de tranzitie. (Frankfurter Allgemeine Zeitung) Dan Lungu trebuie citit de urgenta. (Lire) In Raiul gainilor, strada Salcimilor este epicentrul burlesc al neantului, in strafundurile unei mahalale provinciale, si al unui liberalism cu care nu stie nimeni ce sa faca. Decit, poate, carti formidabile! (Le Figaro Littéraire) Strada Salcimilor devine, sub pana alerta si incisiva a lui Dan Lungu, o cruda cutie de rezonanta a istoriei si a realitatii romanesti. In aceasta lume simpla, unde realitatea nu ajunge decit amutita si deformata, visul este derizoriu, nimicul cotidian travestit in zvonuri. Iar risul, ironia, ca intotdeauna, aici si pretutindeni, exorcizeaza frustrarile. (La Quinzaine Littéraire)K CScotch este imaginea unui dezolant spatiu postindustrial dintr-un oras de provincie: uzine dezafectate, muncitorii si patronii capitalisti ai putinelor fabrici salvate de la disparitie, resturi de fier si beton, crisma incredibil de ieftina si blocul de nefamilisti. Aici se schiteaza fragil o poveste intre un inginer tinar, incremenit in capcana Fabricii de Aliaje Speciale, si secretara directorului, care traverseaza dezolantul peisaj pe role, cu volumul lui Marcus Aurelius in rucsac. Peste toate pluteste amintirea lui Ila, taran mort in patul lui, in sunet de cetera, si o abia ghicita nostalgie a lumii rurale disparute. Cartea Ioanei Bradea este un straniu poem muzical despre fabrici si uzine agonizante, despre macarale si masini cu denumiri tehnice complicate, devenite inutile in brava lume noua a Romaniei contemporane.& Romanul unei educatii, cum il subintituleaza autorul, Amor intellectualis relateaza povestea unei maturizari intelectuale si sentimentale pe fundalul unei epoci tulburi, cea a instaurarii si consolidarii regimului comunist. Adolescenta eroului indeosebi, cu initierile ei primele experiente erotice, cautarile intelectuale, tensiunea dintre spiritual si trupesc , prilejuieste pagini pe cit de savuroase prin pitorescul lor, pe atit de convingatoare prin franchete. La fel si galeria portretelor zugravite: ale prietenilor dar si ale discipolilor si apropiatilor marelui T. (Tudor Vianu), legati de acesta prin amor intellectualis magistri. Treptat, istoria personala se estompeaza, pentru ca in prim-plan sa treaca o alta poveste, dramatica, despre disparitia unei lumi si a unei generatii... Prefata de Cornel Ungureanu Cronologie de Florea Firan Cele mai frumoase povestiri ale lui Dumitru Radu Popescu (Ploaia alba, Somnul pamintului, Mireasa din iulie, Leul albastru, Duios Anastasia trecea etc.) sint reunite intr-un volum in care finetea psihologica a autorului se imbina cu spiritul critic, intr-o analiza lucida a dramelor razboiului si a comediei existentei. D.R. Popescu propune texte care invita la curaj. El nu incheie o cercetare, ci deschide un dialog. Asezat in perioada acestor schite si nuvele intr-o provincie care putea sa-si reclame statutul de capitala culturala, scriitorul isi traieste excelenta nu doar prin sine, ci prin apartenenta la un grup literar capabil sa elaboreze o noua literatura. Prozatorul si dramaturgul de la Steaua voia sa confirme prin scrisul sau stilul de a fi al unei publicatii si al unui oras cultural. D.R. Popescu voia sa realizeze demetropolizarea culturii. In paginile acestui volum, el afirma creativitatea polemica a Clujului cultural. (Cornel Ungureanu) Asa cum Marin Sorescu e singur printre poeti, Popescu e singur printre prozatorii generatiei noastre, in sensul ca si-a creat un spatiu unic al iluziei in care, patrunzind, iti pierzi dreptul la optiune, fermecat de culorile celui mai inalt anotimp, vara. Caci vara cinta nesfirsit in paginile lui... D.R. Popescu e o poveste in care nu cad zapezi, sub fruntea lui Anul Nou incepe cu sinziene dar nimic dulceag in tot ce scrie, fiindca el stie drumul pe marile de sub pustiuri in care se ajunge pe carari tragice. (Fanus Neagu) Intre colegii de generatie, D.R. Popescu, spontan shimbator, prompt si productiv, s-a potrivit perfect formulei pe care a cultivat-o printre altii. El a stiut cel mai bine sa-i dea, prin usurinta stilistica si auditia lexicala bogata, prin ironia necesara si dramatismul simbolizant, acea adecvata tinuta de ornament, de baroc folcloric, adica de arta in primul rind a dexteritatii. Si, tot el, ii propune reformularea reperatoare, prin fundamentarea cu un continut grav. (Magdalena Popescu)z rCartea de fata incepe astfel: revenit in patrie dupa un ocol al lumii, scriitorul Vasile Andru este indemnat de reporterul si etno-prozatorul Dumitru Bradatan (Dumi Brad, aici) sa dezvaluie lumea vazuta, dar si pe cea nevazuta, atat cat este ingaduit. Autorul ia pulsul mileniului III si al veacului care isi arata coltii, si al generatiei palide si scindate. Dumi Brad, care este nu doar reporterul, ci mai ales ucenicul ascultator, zice: Am ars o mie si una de impuritati la scoala de sapientia a lui Vasile. Reporterul este un challenger, el a provocat ?ase din cele optsprezece dialoguri. La acestea, in sumar, Andru adauga si cinci eseuri, marturii si reflectii despre arta de a trai si a nu imbatrani, despre arta de a intrebuinta bine planeta. Insotit de surasul care are ceva metafizic, continand si ras, si plans. Toate avand incidenta cu o biografie devenita destin.,
$
Nu viitorul ne aduce cele mai mari surprize, ci trecutul pe care nu incetam sa il recitim toata viata, ajunge, la un moment dat, sa creada Letitia Arcan, personaj central din noul roman al Gabrielei Adamesteanu, cunoscut cititorilor din Drumul egal al fiecarei zile. Letitia nu va sti multa vreme nimic despre viata si moartea fratilor Branea, unchii sai, iar iubitul ei, Sorin, va fi mereu santajat cu povestea necunoscutilor sai parinti naturali. Responsabila pentru dificila citire a trecutului este politica dosarelor de familie care a guvernat, 40 de ani, destinele multor oameni. Urmarind-o, naratiunea basculeaza din anii ‘70 in anii ‘40. Panourile istorice aluneca rapid, proiectind un climat de provizorat si neliniste asupra povestilor de dragoste. Provizorat este o carte despre cupluri, aflate si ele sub semnul trecerii, ca si istoria, o carte despre iubire si incredere, despre prietenie si tradare. Si, nu in ultimul rind, o carte despre conditia scriitorului. Provizorat este o poveste de dragoste, frumoasa si trista, care ne tine cu sufletul la gura, petrecuta in vremea comunismului romanesc. Gabriela Adamesteanu are rara capacitate de a privi comunismul prin personaje, emotii, imagini, autoarea refuzind sa eticheteze sau sa stigmatizeze. Din viscerele naratiunii urca spre cititor citeva intrebari: Isi vor gasi cele doua personaje principale un destin prin iubirea lor interzisa? Poti birui o ideologie printr-un adulter? Poti sa-ti traiesti clipa, daca trecutul e tumefiat si incarcat? (Ovidiu Simonca) Provizorat e in acelasi timpun roman de dragoste, de familie si o fresca a secolului XX romanesc. Gabriela Adamesteanu stie sa creeze personajelor memorabile contexte propagate de la gesturi si obiecte la realitati sociale si evenimente istorice. Pe canavaua documentata sint tesute firele unor destine povestite atit de bine, incit perioada legionara, dejismul si mai ales ceausismul, asa cum au fost traite la nivel individual, pot fi percepute si de cei care nu stiu mare lucru despre ele. (Adriana Bittel) Cronica a unei jumatati de secol desfasurate sub semnul Raului, Provizorateste romanul unei Romanii in deriva, construit solid si in acelasi timp cu virtuozitate. Viziunea asupra Istoriei este aceea a unui carusel infernal ce functioneaza implacabil cu exactitatea unui perpetuum mobile. Forta epica, anvergura problematicii, finetea analizei, pregnanta atmosferei si a caracterelor puse in conflict fac (si) din aceasta noua carte a Gabrielei Adamesteanu ca odinioara din Dimineata pierduta o carte-eveniment. (Bianca Burta-Cernat) Ca o continuare a unor preocupari mai vechi, Livius Ciocarlie publica acum, dupa Batranete si moarte in mileniul trei, un jurnal dens, care, fara sa mai pastreze intru totul uzantele genului, aduce o noutate stilistica seducatoare. Cartea cu fleacuri e poate cel mai atipic volum al scriitorului, o marturie asupra existentei cotidiene in care tonul ludic, degajat al unor notatii e repede temperat de reprize in cel mai pur stil cioranian, cinic si amar. Literatura inalta si micile intamplari nascatoare de perplexitate dintr-un Bucuresti de adoptie, impresiile din Occidentul ultracivilizat si cugetarile demistificatoare, autoironice despre varsta senectutii isi gasesc locul in aceasta carte subtila despre fleacurile esentiale ale vietii. Prefata de Simona Sora Pacat ca nu exista o zi in calendar, macar una la sapte ani, in care sa se slujeasca in toate bisericile pentru pacea personajelor literare. Ziua asta ar trebui sa semene cu Simbata mortilor si s-ar putea numi oricum, sa zicem joia (ori miercurea) personajelor. Ar fi o zi in care s-ar inalta rugaciuni pentru odihna sufletelor si pentru iertarea pacatelor tuturor acelor fiinte imaginare care traiesc doar intre copertile cartilor, cu biografiile, cu fizionomiile, cu firile si cu destinele pe care li le-au nascocit autorii. Eu unul n-as lipsi de la un asemenea parastas. As pregati cu mina mea coliva si colaci, as cumpara de pe undeva un vin negru, un pic aspru, si le-as imparti pe strada dupa ce-au fost sfintite. (Filip Florian) Care sunt legaturile dintre coalitia crestinilor, logica lui Aristotel, politica externa a Americii, Ordinul Templierilor, atacul de la 11 sepembrie 2001 si confiscarea apartamentului autorului? Aceasta carte surprinde tocmai istoria, filosofia si logica acestor evenimente. Argumentata temeinic, ea aduce noi descoperiri care contribuie la intelegerea radacinilor anglo-americanilor. Teribil de incitanta, usor de citit, una dintre cele mai provocatoare carti din istoria postmoderna. New Falcon Publications Gheorghe Paun este unul dintre cei mai cunoscuti matematicieni-informaticieni romani, cu o cariera stiintifica de exceptie (membru corespondent al Academiei Romane, autorul al unui model din informatica teoretica, inspirat din biologia celulara, care si poarta numele). Activitatea sa profesionala este completata fericit de activitatea publicistica (mai ales in domeniul jocurilor logice si eseistice matematice), dar si de cea literara.Lotta este un roman de dragoste de atmosfera, realizat cu economie de mijloace si o pregnanta a expresiei de tip oriental, in care realitatea si visul se intrepatrund subtil si elaborat, purtandu-l pe cititor in lumea colorata in albastru-verde-violet de privirea eroinei principale.o gO radiografie minutioasa a epocii de aur ajunsa la apogeu, un precipitat narativ care imbina dramatismul cu grotescul unui absurd impins la extrem, o actiune bine construita, un stil alert, de o expresivitate aparte, ce nu exclude zona licentiosului - asa s-ar putea defini, pe scurt, acest nou roman semnat de Mircea Daneliuc. Scrise dintr-o suflare, pe viu, prin frecvente apeluri la spatiul biograficului, paginile depasesc granita romanului de tip policier cu care autorul ne-a obisnuit pana in prezent, oferind de aceasta data un document remarcabil despre perioada ceausismului in faza lui cea mai acuta Volumul transcrie in maniera autenticista episoadele unei experiente ce se desfasoara in mediul unui spital de psihiatrie, osciland intre poem si pagina de jurnal. Structurata in jurul unui fir epic, ea marturiseste despre tribulatiile unei lumi bolnave, care nu si-a pierdut insa catusi de putin (in ciuda aparentelor ei de abjectie) umanitatea. Poeme despre dragoste, boala, batranete, spaima, speranta si disperare. Sondari in vis si in inconstient. Strigate de revolta pe jumatate inabusite. Absolventa a filologiei din Brasov si a unui masterat de scriere creatoare, Adriana Barbat e o prozatoare rafinata, de mare viteza, curioasa si atenta la tot ce misca in jur, care cultiva exigenta stilistica si se sinchiseste prea putin de temele si cuvintele interzise. Are o privire feroce, necrutatoare, cum se vede si din trialogul pe chat al celor trei personaje feminine (Crina, Alma si Miruna) prinse in panza de vorbe si experiente a acestei carti de o furibunda sinceritate. Tanara autoare nu scapa din vedere nici un detaliu semnificativ, simte psihologiile, starile interioare, e cinica pana la caricatural. Lucreaza cu mai multe planuri ale discursului, le intersecteaza, le inlantuie, da dovada de o verva comunicativa de zile mari. Nu se sperie de partea urata, grotesca, promiscut a vietii, prefera plimbarile prin spatiile periferice, distorsionate, ale existentei, radiografiaza cu exactitate temele erosului si ale sexualitatii feminine. Volumul ei de debut va fi cu siguranta o mare surpriza. `Chiar daca este la primul sau roman, Bogdan Bratescu are in spate o bogata experienta de jurnalist. Si acest lucru se simte in scrisul sau. Cursivitatea frazei, eleganta naturala, deloc ostentativa a stilului, imaginatia narativa debordanta, dublata de o consistenta componenta eseistica (? la Houellebecq), umorul discret, dar foarte eficace sunt calitati care demonstreaza, inca de la primele randuri ca autorul nu este un incepator in ale scrisului. Triumful este un roman al timpului nostru, iar experienta lui Robert Martin este, pana la un punct, chiar drama omului contemporan, a noastra, a tuturor. Ce se pierde atunci cand se castiga ceva. Iata intrebarea care ramane in urma acestei incitante lecturi.` - Tudor Urian Constantin Virgil Negoita este profesor de informatica si calculatoare la Hunter College din cadrul City University of New York. Este redactor al revistelor Kybernetes si Systems Research and Information Systems, care apar in Marea Britanie. Cartea prezenta, care are la baza vitalitatea logicii nearistotelice, este o opera de avangarda despre relatiile dintre lucruri aparent ireconciliabile, realul si imaginarul, aflate intr-un proces tulburator de simultaneitate. Autorul incearca sa arate ca originile postmodernismului sunt semnificativ mai apropiate de matematica, cibernetica si informatica decat isi imagineaza sustinatorii sau criticii.
Absent de cativa ani buni din librarii, prozatorul clujean Alexandru Vlad revine cu un nou volum de proze scurte, cea mai intinsa dintre ele oferind si titlul volumului. Fara a se indeparta prea mult de temele si motivele sale predilecte (dragostea, singuratatea, rutina existentei, comunicare intersubiectiva etc.), autorul creeaza in piesa titulara a volumului un personaj principal marcat de obsesia identitara. Acesta e un solitar si un revoltat care, neacceptand compromisul, isi consuma tristetile intr-un mediu ostil, sufocant, intolerant cu naturile sensibile si inteligente. Tonul ironic, sarcastic prin care autorul isi creeaza personajele - care iau nu o data infatisari caricaturale - este intrerupt, din cand in cand, de pasaje ce contureaza in tuse filigranate spatiul lucrurilor si fenomenelor din jur.Ultimele pagini ale volumului ne dezvaluie, prin intermediul unui interviu cu Ovidiu Pecican, adevaruri confesive despre omul si scriitorul Alexandru Vlad, despre `meseria de a scrie` si despre `singuratatea cu oglinda`. Editie ingrijita si traduceri de Tereza Culianu-Petrescu Romanul inedit Tozgrec sporeste numarul scrierilor de fictiune ale lui Ioan Petru Culianu publicate postum: povestirile de prima tinerete din Arta fugii, romanele Hesperus si Jocul de smarald. Vast santier scriptural desfasurat intre anii 1981-1984, Tozgrec este in buna masura o carte de si despre magie, pandant si prelungire fictionala a studiilor de istoria religiilor semnate de Culianu si dedicate acestui subiect, major in viziunea sa: cealalta stiinta, stiinta alternativa, implicind o conceptie articulata asupra lumii si un comportament uman specific. Cele patru versiuni existente — Gradinile lui Tozgrec, Sid si Mekor, Paianjenul Hermion, Tozgrec urmat de extrase din presa privind Experimentul Lombrosa — au desfasurari epice de sine statatoare, in ele regasindu-se insa Mekor Haym si Batrinul Haym, Elis sau onirologul Caspar Stolzius — si, desigur, Tozgrec, figura legendara de magician, centru al unor retele de putere, transformat aici in realitatea secreta in cautarea careia se afla toate celelalte personaje. Imens edificiu fantasmatic ale carui planuri se intrepatrund sau aluneca indepartindu-se unele de altele, romanul are in fundal Odessa inceputului de secol XX, Amsterdamul, Elvetia — si proprietatea californiana La Maja, apropiata de orasul imaginar Lombrosa, unde salasluieste comunitatea adeptilor lui Tozgrec si unde Caspar Stolzius isi desfasoara, incepind din anii 1980, experimentele de manipulare a oamenilor prin inducerea anumitor vise. Biografic cu inserturi esoterice, realist pe secvente, fantastic-esoteric si mitologic, Tozgrec apare drept cea mai enigmatica si fascinanta scriere dintre postumele lui Culianu. Editia a V-a Cautind raspunsuri la intrebari ce l-au obsedat toata viata, Octavian Paler compune scrisori adresate unor personalitati care i-au dominat lecturile Unamuno, Erasm, Camus, Rilke, Proust, Wilde, Pavese, Descartes, Gide etc. Toate scrisorile-eseu sint insotite de poezii, printre care se numara si bine-cunoscuta Avem timp, amintita in atitea rinduri la moartea scriitorului. Lumea n-a uitat ca Montaigne s-a retras in celebra lui biblioteca, la etajul al doilea al unui turn, sa reflecteze asupra conditiei umane si sa-si scrie opera. Iata de ce simt nevoia sa recunosc ca nici dragostea, nici singuratatea nu le-am descoperit cu ajutorul cartilor. De fapt, vreau sa spun ca nu in biblioteca am gasit morala acestor scrisori imaginare adresate unor umbre, dintre care unele mi-au dominat lecturile si foamea de a admira, ci pe strada, pe tarmul marii sau printre amintiri. N-am urmarit aici mai mult decit sa marturisesc ceea ce am aflat cu ajutorul inimii de la viata. Si, probabil, tot de aceea am asezat dupa fiecare scrisoare un poem, fiind hotarit sa respect nu legile literare, ci ale melancoliilor care m-au impins la confesiuni. (Octavian Paler)} uPrefete de Tudor Arghezi si Alexandru Paleologu Cronologie de Stefan Iloaie Al doilea volum de teatru al lui Bartolomeu Anania include bine-cunoscutele piese Miorita, Du-te vreme, vino vreme!, Greul pamintului si Paharelul cu nectar. Valeriu Anania stapineste versul si limba magistral si maestriile lui cresc inalt, sporite de un talent desfasurat in sus. Nimeni nu l-a asteptat sa vie si el a venit, de unde, de ne-unde, asa cum s-a ivit zvicnind, din fulgere si piatra... Anania se arata intr-alte vremi, cind pulberea stirnita de telegarii lui nu mai opreste ochii sa vada. Ca poetul ramine incomod, e natural. E pismuit, l-am auzit clevetit si o sa fie poate pe ici pe colo contestat. Atit mai rau si atit mai bine. (Tudor Arghezi) Literatura lui Valeriu Anania, indeosebi teatrul versificat, revendica o lectura rabdatoare, eliberata de prejudecati, deloc grabita, in acord cu ritmul special al cuvintului. Pornind de la materia baladei, a legendei, a basmului sau a istoriei, autorul reface experienta continuta in texte sau in traditii, pentru a construi totul cu alte sensuri. Piesele sale nu sunt adaptari dramatice ale unor teme si subiecte foarte cunoscute, ci creatii in care ideea textului originar care devine punct de referinta este fie rasturnata, fie rediscutata polemic, in orice caz interpretata din perspectiva unui sistem de valori altfel articulat. (Sultana Craia) Nu numai romanul Un port la r?s?rit ?i volumul de nuvele Ora?ul cu fete s?race au fost inferase timp de patruzeci ?i ?ase de ani ntre 1944-1990, dar tot ceea ce s-a scris despre aceste dou? c?r?i nu a putut vedea lumina tiparului n perioada amintit?. Din seria Opere de Perpessicius cronica a fost eliminat? mai nti din volomul IX, ap?rut n anul 1979. unde potrivit ordinei cronologice dup? care a fost ntocmit? edi?ia ?i avea locul, iar o tentativ? de a include aceast? cronic? n volumul XII — care cuprindea cronicile neap?rute n volumele II-XI — a e?uat. De asemenea, n seria Scrieri de Pompiliu Constantinescu, volumul cinci ap?rut n 1971, nu a fost inclus? dect cronica la romanul Anotimpuri, nu ?i cea la Un port la r?s?rit. Public?m mai nti cronica lui Perpessicius, din momentul n care se refer? la romanul lui Radu Tudoran. Cronica a ap?rut n ziarul Ac?iunea din 7 februarie 1942, iar apoi recenziile lui Ion Frunzetti la Ora?ul cu fete s?race ?i a lui Lauren?iu Fulga la Un port la r?s?rit.r jRadu este politist la sectia Antidrog si vrea sa avanseze in cariera, ca sa le ofere o viata mai buna sotiei si fiicei lui. El ii intinde o cursa unui traficant de droguri zis Nebunul, dindu-se drept consumator, dar isi da seama ca nu-l poate aresta, pentru ca dilarul este fratele colegului sau de departament. Cu toate acestea, trebuie sa ramina linga Nebun pentru a nu trezi vreo suspiciune. Dilarul ii ofera noului sau client o excursie de o zi in lumea stupefiantelor, iar experienta ii deschide ochii lui Radu asupra lumii. Intre realitate si halucinatie, acesta incepe sa inteleaga in sfirsit de partea cui se afla de fapt binele si raul. Dilar pentru o zi este ca un palpitant film de actiune strabatut de filoane de poezie veritabila, o naratiune alerta cu final neasteptat, in care urmaritul si urmaritorul ajung sa se cufunde impreuna in acelasi adevar straniu. Shebango este un oras american imaginar. Acolo aterizeaza Nicu, poet marginal si redactor la o revista dedicata animalelor de companie. Ar trebui sa-l intilneasca pe prietenul sau Dinu, devenit custodele memoriei lui Tidid Diomed Caraiani, un guru academic de reputatie internationala, al carui trecut romanesc a ajuns, dupa moartea sa, subiectul unor aprinse controverse. Numai ca Dinu nu este de gasit nicaieri, desi ii expediaza mesaje ciudate intr-un alfabet minoic inventat de ei in studentie. Bijbiind printr-o America pe care cu greu o intelege, Nicu se lasa prins intr-o intriga detectivistica ale carei fire se tes nu doar intre pasiunile si interesele Estului si Vestului, ci si intre momente dintre cele mai violente si confuze ale istoriei romanesti (fermentatiile legionare, lagarele anilor ’50, semi-Dezghetul si cu-totul-Reinghetul etc.). Surprizele se tin lant, personale, nationale sau globale5 -Premiul Medicis Etranger 2006 Revenirea dupa mai bine de un deceniu de exil intr-o Romanie pe care o parasise atunci cind ii parea ca situatia nu mai poate fi indurata nicicum, ca aerul devenise de nerespirat, iar viata, un cosmar cotidian ii ofera autorului prilejul de a scrie un roman profund autobiografic, o marturie cutremuratoare despre ororile istoriei, despre totalitarisme si tragediile individuale sau colective carora acestea le-au dat nastere. O carte grava, tensionata, impresionanta si complexa, rememorind destinul impovarat de suferinte al Europei de Est din secolul trecut si care a fost intim-pinata cu aprecieri unanime inca de la aparitia sa in numeroasele tari in care a fost tradusa. O carte considerata una dintre capodoperele importante ale literaturii contemporane romane si universale._ WPrefata de Nicoleta Salcudeanu Cronologie de Marilena Donea In acest volum sint reunite prozele scurte scrise intre 1958 si 1967 si publicate sub titlul Noptile unui provincial si romanul Intimplari din Noaptea Soarelui de Lapte (1967). Pentru cine nu stie, marocco este un joc asiatic cu bete subtiri. Iti trebuie ceva indeminare ca sa le extragi din gramada fara sa le clintesti pe toate celelalte. Jocul este unitatea cu care se poate masura hazardul. La limita hazardului se afla si selectia facuta in vederea acestui grupaj, un test de rezistenta, pina la urma. Asezindu-le gramada, smulgind apoi din trecutele proze fir cu fir, alegind piese din toate etapele de creatie, renuntind la altele ce ar fi facut, si ele, fata cu brio presupusei uzuri temporale, George Balaita cistiga pariul cu gravitatia. Toate, dar absolut toate prozele, de la cele pe teme «taranesti», traditionale, pina la cele mai experimentaliste bucati, isi pastreaza intacta adresabilitatea. (Nicoleta Salcudeanu) Balaita se afla in largul sau cind arunca o privire radiografica asupra fiintelor si lucrurilor din realitatea zilnica inconjuratoare, surprinzindu-le umbrele interioare, invizibile cu ochiul liber. Un fantastic de tip foarte aparte, insolit, natural, s-ar putea spune in mod paradoxal, tisneste din acuitatea observatiei fixe, staruitoare, perforante asupra banalului, ca la Kafka. (Ov.S. Crohmalniceanu) Ceea ce impresioneaza la George Balaita in primul rind este exceptionala forta a concretului sensibil, plastic, complexul de senzatii ce infuzeaza celor mai multe aspecte o doza masiva de real. (Paul Georgescu) Dupa Cum sa uiti o femeie, neasteptat prin tema abordata, Dan Lungu vine cu o noua poveste surprinzatoare, o scriitura diferita si un subiect neconventional. Victor, protagonist al romanului, traieste cu senzatia acuta ca isi supravietuieste propriei tinereti. Dupa copilarie si adolescenta, virste pe care le suprapune, retrospectiv, cu cea mai buna perioada a vietii, are sentimentul ca prezentul se deruleaza din inertie. Indeplineste o munca bizara, nesatisfacatoare, la care se adauga obsesia ca propria sotie, vesela Veronica, se transformase in timp intr-o femeie care ii seamana perfect, dar care nu mai pastreaza nimic din sarmul si visurile fetiscanei cu care se insurase. In derapajele sale evazioniste, memoria ii proiecteaza mereu filmul trecutului, cind, alaturi de gasca de colegi de liceu, totul avea sens si savoare. Scenele din adolescenta, rememorate in limbaj colocvial-argotic, se deruleaza in ritm alert si debordeaza de umor uneori licentios. Prezentul isi are insa propria contributie la naratiune. Intr-o zi, in preajma Craciunului, Victor intilneste un barbat care vorbeste o limba stranie, insotit de Nana, traducatoarea sa. Alaturi de acestia, intra intr-o aventura ce i-ar putea schimba viata. Desigur, totul depinde de el... Prefata de Daniel Cristea-Enache In centrul cartilor lui Octavian Paler nu se afla nici sfintul, nici bruta absoluta, nici supraomul nietzschean, ci omul obisnuit, suma de calitati si defecte, patimi si slabiciuni, indoieli si angoase. Oricine se poate asadar proiecta sau regasi in paginile acestui roman. Fiindca pe peron nu este El, eroul exemplar iesit din seria biologica. Pe peron suntem noi. Oricine se poate recunoaste in omul care isi cauta, prin smircurile existentei si dincoace de linia desertului mortii, un drum salvator. Aceste calitati ale cartii sint suficiente pentru a inscrie Viata pe un peron in rindul operelor reprezentative ale literaturii noastre postbelice. (Daniel Cristea-Enache) Andi si Marga s-au cunoscut intr-o imprejurare ciudata si locuiesc impreuna de un an si jumatate. Sint tineri jurnalisti si lucreaza la acelasi ziar dintr-un oras de provincie, ea la pagina de mondenitati, iar el la investigatii. Desi lucrurile intre ei merg bine, intr-o zi Marga dispare, lasind un sibilinic bilet de adio. In lipsa unei explicatii rationale, Andi apeleaza la un intreg arsenal de strategii ale uitarii. Viata lui se complica si mai mult odata cu intilnirea unui grup de neoprotestanti si cu sentimentul ca Dumnezeu e pe urmele sale. Tot raul e spre bine, iar finalul povestii nu e neaparat fericit, ci doar altfel. Tulburator si amuzant, infiorat de nelinisti existentiale si cutreierat de psihologii accidentate, Cum sa uiti o femeie este, in acelasi timp, o carte despre dizolvarea mizantropiei si recucerirea inocentei, despre toleranta, despre cum se poate vorbi despre Dumnezeu in ziua de azi.O GAre nouazeci si doi de ani, un trecut controversat si probleme cu prostata. Traieste intr-un palat, slujit ca un imparat bizantin. Noptile ii sint bintuite de boala si de amintirile unei vieti inchinate deopotriva Bisericii si puternicilor zilei, fie ei legionari sau comunisti. Zilele ii stau sub semnul urgentei: trebuie sa-si asigure succesiunea in scaunul de Patriarh. Viclean si hitru, batrinul se stie inconjurat de insi unsi cu toate alifiile, gata oricind sa-i ia locul. Pe prietenii credinciosi ii poate numara pe degetele de la o mina. Tinerii din lumea lui ii detesta compromisurile politice, iar cei care au cu adevarat puterea il amagesc, lasindu-l sa creada ca e stapinul propriilor decizii. Tentaculele puterii il insotesc pina in pragul mortii si chiar dincolo de ea. Va reusi Patriarhul sa dejoace planurile rivalilor sai?; 3Romanul Martei Petreu aduce in literatura romana un personaj memorabil: Maria, o taranca din Cimpia Transilvaniei, care, neimplinita in iubire si in viata, ajunge sa-si renege si sa-si blesteme propriile vlastare. Ca o pinza de paianjen in miezul careia se afla aceasta mama terifianta, familiile Sucutardean si Valean isi tes existentele intr-o istorie de un veac. Apocalipsa pe care o asteapta in orice clipa o parte dintre membrii milenaristi ai clanului, rigorile religioase si saracia adusa de colectivizare croiesc caractere de exceptie si destine asemenea. Prefata de Daniel Cristea-Enache. Pe structura tare, incasabila a unui erou care vede, ca si predecesorii lui camilpetrescieni, idei, creste Darul Ioanei: un roman solid si original, epic la modul polifonic si cu adincimi psihologice care asteapta sa fie explorate. (Daniel Cristea-Enache) Orice text scris de mina lui Stelian Turlea este inteligent si captivant, are ritm si un patetism sobru, de un desavirsit bun-gust. Acestea sint si insusirile romanului Darul Ioanei, scris in 1976 si revizuit in 2006. Stelian Turlea este, prin formatie si sensibilitate, un autor din vremea noastra, care scrie insa atragator, ca autorii de altadata. (Alex. Stefanescu)d \Romanul a primit Premiul Radio Romania Cultural pentru anul 2007 Postfata de Bogdan-Alexandru Stanescu Romanul spune povestea ratarii unui om de-a lungul deceniilor, atit in perioada societatii multilateral dezvoltate, cit si in haosul postrevolutionar, Simion reuseste sa razbeasca prin propriul infern. De la alcoolismul cel mai crunt la totala ratare in iubire, odiseea povestitorului da o imagine cruda asupra a ceea ce a fost si inca este Romania: o tara a ratariii, un iad al dezradacinatilor... Luminare e mai putin roman decit marturisire, e mai putin marturisire decit pur act mistic. Simt aceasta carte ca fiind profund autobiografica. Respira prin toti porii hirtiei suferinta, impacare, remuscare, o permanenta infruntare intre Livresc si Viata, infruntare ce nu face decit sa nasca un hibrid monstruos... Textul. (Bogdan-Alexandru Stanescu)] UGabriel Chifu este autorul romanului Visul copilului care paseste pe zapada fara sa lase urme aparut la Polirom in 2004. Relatare despre moartea mea este un roman total. Nu doar pentru ca atinge cele mai sensibile si mai fragile puncte ale istoriei ultimilor 50 de ani, dar si pentru ca, in acest context, prezinta o istorie personala, care traverseaza Europa si chiar Oceanul. O poveste alerta si imprevizibila, despre viata, moarte, dragoste si suferinta, succes si esec, despre Raul care se insinueaza si, cu indaratnicie, maculeaza si devasteaza destine. Gabriel Chifu este unul dintre cei mai originali romancieri ai momentului. Intr-un roman deopotriva dens si spectaculos, inchegat cu mare forta narativa, el rezolva exceptional o situatie imposibila: o femeie se sinucide pentru a curma Raul cuibarit in propriul ei trup. (Dan Cristea)M EEditia a III-a
Roman ecranizat in 2006 in regia lui Tudor Giurgiu
Kiki este o tinara nonconformista, incapabila sa aleaga intre viata alaturi de un artist megaloman, Renato, si iubirea pentru o alta fata, Alex. Coplesita de temeri, nevroze si viziuni romantice, unele aflate la granita dintre reverie si boala, ea frecventeaza mediile studentesti si artistice, in cautarea unui raspuns la dilemele sale. In aceasta continua oscilatie intre hetero- si homosexualitate, Kiki traieste insa o serie de experiente in urma carora viziunile sale devin mai puternice decit realitatea. ALL Polirom Polirom Nemira Polirom Paralela 45 Corint Polirom Polirom
Polirom Polirom Polirom
Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom ! Polirom " Polirom # Polirom $ Polirom % Polirom & Polirom ' Polirom ( Polirom ) Polirom * Polirom + Polirom , Polirom - Polirom . Polirom / Polirom 0 Polirom 1 Polirom 2 Polirom 3 Polirom 4 Polirom 5 Polirom 6 Polirom 7 Polirom 8 Polirom 9 Polirom : Polirom ; Polirom < Polirom = Polirom > Polirom ? Polirom @ Polirom A Polirom B Polirom C Polirom D Polirom E Polirom F Polirom G Polirom H Paralela 45 I Paralela 45 J Polirom K Polirom L Polirom M Polirom N Polirom O Polirom P Polirom Q Polirom R Polirom S Polirom T Polirom U Polirom V Polirom W Polirom X Polirom Y Polirom Z Polirom [ Polirom \ Polirom ] Polirom ^ Polirom _ Polirom ` Polirom a Polirom b Polirom c Polirom d Polirom e Niculescu f Humanitas g Corint h Corint i Corint j Corint k Corint l Corint m Corint n Corint o Corint p Corint q Corint r Corint s Corint t Corint u Corint v Corint w Corint x Corint y Corint z Corint { Corint | Corint } Polirom ~ Corint Lucman Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Didactica si pedagogica Didactica si pedagogica Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Paralela 45 Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Paralela 45 Polirom Paralela 45 Polirom Paralela 45 Paralela 45 Paralela 45 Paralela 45 Paralela 45 Paralela 45 Paralela 45 Paralela 45 Polirom Polirom Polirom Lucman Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Booklet Booklet Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana
Literatura romana Literatura romana Literatura romana
Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana ! Literatura romana " Literatura romana # Literatura romana $ Literatura romana % Literatura romana & Literatura romana ' Literatura romana ( Literatura romana ) Literatura romana * Literatura romana + Literatura romana , Literatura romana - Literatura romana . Literatura romana / Literatura romana 0 Literatura romana 1 Literatura romana 2 Literatura romana 3 Literatura romana 4 Literatura romana 5 Literatura romana 6 Literatura romana 7 Literatura romana 8 Literatura romana 9 Literatura romana : Literatura romana ; Literatura romana < Literatura romana = Literatura romana > Literatura romana ? Literatura romana @ Literatura romana A Literatura romana B Literatura romana C Literatura romana D Literatura romana E Literatura romana F Literatura romana G Literatura romana H Literatura romana I Literatura romana J Literatura romana K Literatura romana L Literatura romana M Literatura romana N Literatura romana O Literatura romana P Literatura romana Q Literatura romana R Literatura romana S Literatura romana T Literatura romana U Literatura romana V Literatura romana W Literatura romana X Literatura romana Y Literatura romana Z Literatura romana [ Literatura romana \ Literatura romana ] Literatura romana ^ Literatura romana _ Literatura romana ` Literatura romana a Literatura romana b Literatura romana c Literatura romana d Literatura romana e Literatura romana f Literatura romana g Literatura romana h Literatura romana i Literatura romana j Literatura romana k Literatura romana l Literatura romana m Literatura romana n Literatura romana o Literatura romana p Literatura romana q Literatura romana r Literatura romana s Literatura romana t Literatura romana u Literatura romana v Literatura romana w Literatura romana x Literatura romana y Literatura romana z Literatura romana { Literatura romana | Literatura romana } Literatura romana ~ Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana Literatura romana
2009-01-01
2008-01-01
2010-01-01
2010-01-01
2009-01-01
2010-01-01
2010-01-01
2006-01-01 ! " # $ % & ' ( ) * + , - .
2005-01-01 / 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 : ;
2007-01-01 < = > ? @ A B C D E
2009-01-01 F
2010-01-01 G
2010-01-01 H
2003-01-01 I
2003-01-01 J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z [ \ ] ^ _ `
2006-01-01 a b c d
2008-01-01 e
2005-01-01 f
2007-01-01 g h i j k l m n o p q r s t u v w x
2007-01-01 y z { | }
2010-01-01 ~
2008-01-01
2008-01-01
2009-01-01
2009-01-01
2008-01-01
2008-01-01
2008-01-01
2008-01-01
2008-01-01
2009-01-01
2008-01-01
2008-01-01
2009-01-01
2007-01-01
2008-01-01
2009-01-01
2009-01-01
2009-01-01
2009-01-01
2009-01-01
2009-01-01
2009-01-01
2009-01-01
2008-01-01
2008-01-01
2005-01-01
2008-01-01
2008-01-01
2008-01-01
2010-01-01
2008-01-01
2008-01-01
2008-01-01
2008-01-01
2009-01-01
2009-01-01
2009-01-01
2008-01-01
2009-01-01
2009-01-01
2009-01-01
2008-01-01
2009-01-01
2010-01-01
2010-01-01
2010-01-01
2010-01-01
2010-01-01
2010-01-01
2010-01-01
2010-01-01
2010-01-01
2010-01-01
2010-01-01
2010-01-01
2010-01-01
2010-01-01
2010-01-01
2004-01-01
2005-01-01
2003-01-01
2005-01-01
2004-01-01
2004-01-01
2003-01-01
2004-01-01
2010-01-01
2010-01-01
2010-01-01
2009-01-01
2011-01-01
2011-01-01
2011-01-01
2011-01-01
2011-01-01
2011-01-01
2011-01-01
2011-01-01
2011-01-01
2007-01-01
2007-01-01
2007-01-01
2011-01-01 $@ 333336@ yA@ fffff6@ 33333=@ (@ 33333sA@ yB@ 33333:@
33333:@ 3@ A@
y@@ 333338@ H@ H@ 333333@ 33333:@ 33333<@ 33333:@ 333333@ =@ yA@ fffff2@ yB@ fffff0@ 3@ fffff0@ 3@ 0@ 333332@ 1@ ! 333332@ " 333332@ # @@@ $ 333333@ % 8@ & 3@ ' fffff0@ ( 3@ ) fffff6@ * fffff6@ + 3@ , 3@ - fffff6@ . 3@ / 7@ 0 3@ 1 fffff6@ 2 fffff5@ 3 fffff6@ 4 +@ 5 fffff2@ 6 )@ 7 333333@ 8 /@ 9 @ : =@ ; C@ < 333336@ = 33333=@ > @@ ? 33333=@ @ 33333<@ A yA@ B C@ C yA@ D =@ E 33333=@ F yA@ G yF@ H ffffff @ I ffffff @ J 333338@ K fffff1@ L 3@ M fffff5@ N 3@ O 333333@ P 2@ Q fffff6@ R fffff6@ S fffff6@ T fffff6@ U 2@ V 3@ W fffff2@ X fffff:@ Y -@ Z )@ [ +@ \ 8@ ] fffff2@ ^ -@ _ ffffff1@ ` M@ a 33333=@ b y@@ c 33333=@ d y@@ e 33333s1@ f :@ g C@ h fffff3@ i
ףp=
@ j A@ k A@ l >@ m 9@ n B@ o ;@ p 33333C@ q ;@ r 6@ s D@ t ;@ u >@ v @@ w =@ x 4@ y B@ z @P@ { =@ | 33333C@ } 33333=@ ~ 33333sA@ *@ 33333;@ y@@ yA@ A@ yF@ F@ C@ yA@ yE@ 333338@ H@ M@ I@ A@ yF@ =@ yF@ 333336@ H@ 33333=@ =@ 33333C@ yA@ 33333=@ @ {G#@ 333333@ =@ 33333:@ 33333=@ yL@ H@ (\>@ ? (\:@ @ (\:@ A (\u?@ B fffffA@ C (\u?@ D ̌:@ E (\:@ F (\u?@ G {G:D@ H @ I @ J {G!@ K \( 0@ L (\@ M (\µ3@ N (\@ O (\@ P Q k.@ Q (\@ R (\@ S (\@ T (\2@ U Q k.@ V fffff2@ W (\1@ X fffff8@ Y Q )@ Z Q8'@ [ Q )@ \ fffff6@ ] ^ Q )@ _ R Q/@ ` fffffJ@ a (\:@ b )\=@ c (\:@ d )\=@ e f ffffff7@ g "@ h "@ i Q? j "@ k "@ l +@ m "@ n "@ o +@ p GzA@ q +@ r "@ s "@ t +@ u ;@ v +@ w +@ x "@ y "@ z +@ { "@ | +@ } (\:@ ~ )\h?@ ffffff'@ )\(9@ )\=@ (\u?@ Gz.@@ {G:D@ C@ {GA@ (\u?@ GzTC@ (\u6@ {GzF@ {GJ@ {G:D@ ̌:@ {G:D@ )\4@ {GzF@ (\:@ ̌:@ (\u?@ (\u?@ (\:@ @ {G!@ (\1@ ̌:@ (\B8@ (\:@ zGI@ {GzF@ {G:M@ {GJ@ {GJ@ {GJ@ zGI@ )\=@ (\u6@ (\:@ {G:D@ {GA@ )\4@ {G:D@ (\u?@ (\:@ {G:D@ zG@@ {GA@ (\:@ )\4@ {GA@ {GH@ +@ {G:D@ 1@ (\:@ @ @ @ @ @ @ zG@@ zG@@ GzH@ %@ (\u6@ fffffFF@ Q .@ {G:D@ )\=@ {GA@ %@ .@ Q *@ (\u6@ (\u?@ {G!@ {G!@ {G!@ Q k)@