Deprecated: Function ereg() is deprecated in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 214
Deprecated: Function ereg() is deprecated in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 218
Deprecated: Function ereg() is deprecated in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 222
Deprecated: Function ereg() is deprecated in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 226
Deprecated: Function ereg() is deprecated in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 230
Deprecated: Function ereg() is deprecated in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 214
Deprecated: Function ereg() is deprecated in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 218
Deprecated: Function ereg() is deprecated in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 222
Deprecated: Function ereg() is deprecated in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 226
Deprecated: Function ereg() is deprecated in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 230
Warning: Cannot modify header information - headers already sent by (output started at /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php:214) in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 106
Warning: Cannot modify header information - headers already sent by (output started at /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php:214) in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 107
Warning: Cannot modify header information - headers already sent by (output started at /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php:214) in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 108
Warning: Cannot modify header information - headers already sent by (output started at /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php:214) in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 118
Warning: Cannot modify header information - headers already sent by (output started at /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php:214) in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 119
Title Code Author Description Manufacturer Category Release Date
Price Discount Marele portret Gog Nu te misca0 ( Insula din ziua de ieri Editie Cartonata Desertul tatarilor# Mai este oare acesta un om? Matase Tristano moare
Un om sfirsit
Venit pe lume$ Timpul imbatrineste in pripa) ! Numele trandafirului. Editie noua
Amorul conjugal, $ Cimitirul din Praga Editie Cartonata
Un om sfirsit Q´@ Ľ@ Ł´@ ·@ _˛@ "´@ X´@ ¶¶@ <¶@
€‚Â@ €„Â@ €“Â@
ŇÄ@ €ěÄ@ €WČ@ Dino Buzzati Giovanni Papini Margaret Mazzantini Umberto Eco Dino Buzzati
Primo Levi Alessandro Baricco Antonio Tabucchi Giovanni Papini
Margaret Mazzantini Antonio Tabucchi Umberto Eco
Alberto Moravia Umberto Eco Giovanni Papini Traducere de Cornel Mihai Ionescu. „O data confirmat interesul neindoielnic al lui Buzzati pentru science-fiction, de la extraterestri si farfurii zburatoare la robotii ginditori si «masinile de tradus», va trebui sa precizam ca acest interes nu se opreste la investigatie si la exploatarea banalelor continuturi futurologice, limitindu-se la simple ipoteze optimale, perfectioniste si justitiale reclamate de viitor (creierul electronic care gindeste, masina-individ). Discursul de science-fiction din «Marele portret», in sensul si in masura in care poate fi definit ca atare, merge astfel pina la capat, infrunta aspecte inedite si tulburi ale inventiei combinatorii, ale proiectului integrativ masina-sentimente pe planul psihologiei existentiale.” (Renato Bertacchini)_ WTraducere din limba italiana de Ileana Zara O satira incisiva la adresa umanitatii si surprinzator de actuala chiar si dupa trei sferturi de veac de la aparitie, Gog (1934) este considerat una dintre cele mai reprezentative lucrari ale lui Papini, cititorul regasind aici cu placere ironia muscatoare din Un om sfirsit, dublata de un umor cuceritor. Atribuindu-si rolul de simplu traducator si editor al acestor insemnari uluitoare ce ii sint incredintate intimplator si pe care hotaraste sa le publice cu titlul de lectie morala la adresa societatii moderne, Papini introduce in scena un personaj cu o infatisare stranie si un nume cu rezonante biblice cutremuratoare: Gog, milionarul semi-salbatic, extravagant, care e dispus sa incerce orice experienta in stare sa-i alunge plictiseala si care isi petrece viata calatorind in jurul lumii si ascultind istoriile cele mai absurde si mai nebunesti. In capitole concise si incarcate de umor, Papini face sa defileze prin fata ochilor nostri o galerie impresionanta de personaje, de la personalitati ilustre din domeniul literaturii, stiintei si politicii la sarlatani marunti si grotesti strinsi in jurul lui Gog in speranta unui cistig. Sarcastic si seducator, Gog are intregul farmec al unei carti care ne incita inteligenta si careia ii place s-o sfideze. „Daca scriitorii nu ar citi si cititorii nu ar scrie, treburile literaturii ar merge infinit mai bine.“ (Giovanni Papini) „Cind sint intrebat ce m-a impresionat cel mai mult la intoarcerea in Italia, raspund fara nici o ezitare: Papini. Este lucrul cel mai grandios pe care l-am gasit aici.“ (Giuseppe Prezzolini) „Daca in acest secol cineva poate fi comparat cu Proteu egipteanul, acest cineva este Giovanni Papini, care scria odata sub numele de Gian Falco, istoric al literaturii si poet, pragmatist si romantic, ateu si mai apoi teolog.“ (Jorge Luis Borges)p hTraducere de Gabriela Lungu Intr-o zi ploioasa de toamna, o adolescenta care are un grav accident de circulatie ajunge, in coma, exact in spitalul la care lucreaza tatal ei, Timoteo. Renumit chirurg, acesta isi asista fiica in momentele premergatoare si in timpul operatiei pe creier la care este supusa. Teribila incercare devine pretextul unei lungi spovedanii. Timoteo ii spune fiicei sale, de fapt isi spune lui insusi, povestea unei iubiri pe care o traise cu multi ani inainte. Romanul Nu te misca a fost ecranizat de regizorul Sergio Castellitto, cu Penelope Cruz si Sergio Castellitto in rolurile principale.® ¦Traducere din limba italiana de Stefania Mincu Insula din ziua de ieri (1994) este al treilea roman al medievistului si semioticianului Umberto Eco. Roberto della Griva, un tinar nobil italian din secolul al XVII-lea insarcinat cu o misiune delicata si primejdioasa, a supravietuit razboiului, Bastiliei, santajului politic, calatoriei pe mari si naufragiului, pentru a se pomeni izolat pe un vas in mijlocul Pacificului. Daca ar ajunge la insula pe care o are in fata, nu doar soarta lui, ci insusi cursul timpului s-ar putea modifica, dar Roberto nu stie sa inoate… In acest roman care imbina dragostea, aventura, cunoasterea si intriga politica, Eco ofera o adevarata lectie de naratologie, schimbind frecvent registrele povestirii si recurgind la spectaculoase volute stilistice. Roman-scoala al postmodernismului literar, Insula din ziua de ieri este totodata o splendida utopie a depasirii limitelor. „Prin cel de-al treilea roman al sau, Umberto Eco rezolva problema scriiturii, schimbind registrele povestirii dupa retetele recente ale postmodernismului. Recurgind la volutele stilistice multicolore ingaduite de concettismul barochizant, naratorul inventeaza o splendida Utopie a depasirii Limitei Timp prin recuperarea zilei de ieri, intr-un efort gnoseologic plin de peripetii exotice si galante.” (Marin Mincu) „Insula din ziua de ieri este o poveste ingenioasa care debuteaza cu un naufragiu. Prins in capcana, eroul acesteia, Roberto della Griva, un nobil din Italia Renasterii, rememoreaza bataliile la care a asistat, farmecul vietii pariziene, misiunea sa de spion, incurcaturile amoroase si incercarile de a rezolva problema longitudinii prin mijloace dintre cele mai uimitoare. Universul creat de Umberto Eco este o lume de metafore si paradoxuri izvorata din imaginatia unui savant remarcabil.“ (Library Journal) „Povestea vietii lui Roberto della Griva ofera cadrul perfect pentru a zugravi aventuri captivante, intelectuali delicios de iconoclasti si comentarii de o ironie savuroasa despre absurditatea Razboiului de Treizeci de Ani, dar si observatii profunde privitoare la consecintele dezvoltarii cunoasterii stiintifice intr-o lume dominata de religie si politica.“ (Booklist)› “Traducere de Niculina Bengus. Postfata de Anca Giurascu. Opera singulara in peisajul literaturii italiene din prima jumatate a secolului XX, romanul reprezinta o parabola a existentei umane. Tinarul ofiter Giovanni Drogo este trimis intr-un fort indepartat, ca sa apere granita de nord a tarii, fort de unde nu se zareste decit un imens pustiu: „desertul tatarilor”. In asteptarea evenimentului vietii sale, marea invazie si infruntarea tatarilor, timpul se scurge monoton, intre ceasurile de veghe si ritmurile impuse de regimul cazon. Ruptura cu lumea de afara devine definitiva, dupa o permisie cind el hotaraste sa astepte „ceasul de glorie” in fort. Cind nimeni nu mai spera, marea confruntare are loc, insa Drogo, batrin si grav bolnav, este evacuat in spatele frontului. Tradus in aproape toate limbile europene, acest roman al sperantei si iluziei unei vieti inselate aminteste deopotriva de Kafka si Camus.Ľ ´Traducere si postfata de Doina Condrea Derer. O carte „mai mult de consideratii decit de amintiri” – si-a definit Primo Levi prima sa opera, „Mai este oare acesta un om?” (1947), impresionanta prin tonul extrem de retinut, chiar sobru in raport cu realitatea de la care a pornit. Izvorit din nevoia imperioasa de a reflecta asupra conditiei umane, dupa dureroasa experienta a lagarului de la Auschwitz, primul volum al chimistului torinez (devenit ulterior un apreciat scriitor de memorialistica si de proza de fictiune) s-a impus pe toate meridianele lumii gratie echilibrului judecatilor, rigorii morale, aplicata tuturor, fara exceptie, incepind cu propria persoana. Nu atit factologicul, cit mai ales meditatia lucida si amara asupra celor intimplate da substanta incitantei carti. Paginile acesteia, rod al unei inalte constiinte si al unui redutabil condeier, au facut din Primo Levi un punct de referinta pentru cititorul de azi si de miine.č ŕTraducere si postfata de Adrian Popescu. „Alessandro Baricco a invesmintat acest love story sfisietor in haina unei povestiri clasice. Un tur de forta stilistic, fragil si obsedant ca un haiku. O bijuterie literara pur si simplu fermecatoare.” (Sunday Times) „«Matase» este povestea de o intensitate si o acuitate aproape dureroase a acelor dorinte umane care transcend limbajul si ratiunea. Prin tandretea, erotismul si naturaletea lui este unul dintre cele mai uluitoare romane pe care le-am citit vreodata.” (Daily Telegraph) „In dimineata in care a inceput sa scrie «Matase», Alessandro Baricco si-a imaginat ca toata literatura lumii disparuse… Asemenea lui Flaubert, voia sa scrie o carte «facuta din nimic»…” (La Republica)ü ôTraducere din limba italiana si note de Vasile Mitu Tristano moare (2004) este o lunga confesiune a unui muribund, desfasurata de-a lungul ultimului august al secolului XX. Un om care a luptat toata viata pentru libertate isi rememoreaza existenta tumultuoasa, alternind episoadele de luciditate cu delirurile provocate de morfina. La capatiiul sau, un scriitor asculta si scrie. Asezat sub semnul unui epigraf din Paul Celan („Pentru martor cine da marturie?”), ultimul roman al lui Antonio Tabucchi ne provoaca la o meditatie pe tema eroismului, lasitatii si tradarii, a literaturii si relatiei sale cu realitatea, meditatie pe parcursul careia distinctiile dintre cel care vorbeste si cel care asculta se dizolva, biografia si istoria se confunda, iar cititorul este invitat sa ofere propriul raspuns la o intrebare fundamentala: ce inseamna a-ti povesti viata? „Tristano moare este o carte epocala, o reflectie profunda pe tema literaturii noului mileniu si a societatii care va sa vina... „ (Prometheus)q iTraducere din limba italiana de Stefan Augustin Doinas Cea mai cunoscuta lucrare a lui Giovanni Papini, unul dintre cei mai prolifici si mai influenti intelectuali ai primei jumatati a secolului al XX-lea, reeditata dupa 15 ani de absenta. Romanul autobiografic Un om sfirsit, publicat in 1912, este cea mai cunoscuta lucrare a lui Giovanni Papini. Cartea realizeaza un portret al intelectualului macinat de convingeri contradictorii si de o profunda dezamagire in fata mediocritatii din jur, careia ii opune o atitudine critica si lucida, dar sfisiata de angoase. Este confesiunea uluitoare a unei personalitati complexe, de un egocenÂtrism maladiv, insa scrisa intr-o maniera impresioÂnanta, cu inteligenta si deplina onestitate. Stilul veheÂment si incisiv al lui Papini, bogat in imagini si cultivind cu voluptate paradoxul, surprinde si proÂvoaca cititorul, care recunoaste in scriitorul italian unul dintre acele spirite vesnic nelinistite, aflate intr‑o perpetua cautare. „Eu nu sint un om in adevaratul inteles al cuvintului. Nu sint un om ca toti ceilalti, un om in carne si oase, un barbat nascut din femeie. Nu am venit pe lume precum semenii mei. Nimeni nu mi-a vegheat leaganul, nici primii ani de viata. Nu am cunoscut nerabdarea adolescentei sau siguranta legaturilor de familie. Eu – si voi spune asta in auzul intregii lumi, fie ca ma credeti sau nu – sint doar o figura nascuta dintr-un vis... Exist numai pentru ca cineva ma viseaza, cineva care, dormind, ma vede miscindu-ma, actionind si traind – sau, chiar acum, rostind aceste cuvinte.” (Giovanni Papini) „Doar persoanele sterile si mediocre se preocupa de perfecta coerenta a gindurilor proprii si sint obsedate de teama de a nu gresi. Papini a gresit de multe ori, s-a contrazis cu furie, pina la a se compromite. Si totusi opera sa a ramas unitara si coerenta de la prima pina la ultima pagina.” (Mircea Eliade)D
< Traducere din limba italiana si note de Gabriela Lungu Margaret Mazzantini este autoarea bestsellerului Nu te misca (1.500.000 de exemplare vindute in Italia), tradus in 32 de limbi si ecranizat in regia lui Sergio Castellitto, cu Penelope Cruz in rolul principal. Romanul Venit pe lume (2008), cistigator al premiului Campiello 2009, reda tulburatoarea poveste a vietii unei femei de cincizeci si trei de ani, Gemma, din Roma, care se intoarce impreuna cu fiul ei, Pietro, in locurile unde traise in tinerete o mare iubire cu un fotograf genovez, Diego. Treptat, Gemma aluneca in trecutul tinerei cercetatoare care, pentru a scrie un studiu despre poezia lui Andriä, pleaca la Sarajevo. Ajutata de poetul Gojko, cel care avea sa ii ramina prieten tot restul vietii, Gemma descopera farmecul orasului, dar si pe Diego. Intoarsa in Italia, traieste cu acesta o intensa poveste de dragoste, distrusa insa, in timp, de sterilitatea ei, care o va impinge la cele mai disperate gesturi, ultimul aruncindu‑i pe amindoi in viltoarea unui razboi cumplit, care ii va marca ireversibil. Povestea lor si consecintele ei asupra vietii Gemmei se contureaza pe dramaticul fundal al celui mai lung asediu postbelic al unui oras european: Sarajevo, 1992. Un roman despre obsesia maternitatii si despre imposibilitatea implinirii ei, un roman al dragostei pe timp de razboi, al dramelor individuale, al mortii si al (re)nasterii in egala masura. „La sapte ani de la publicarea bestsellerului Nu te misca, Margaret Mazzantini le propune cititorilor, in Venit pe lume, o poveste cu o traiectorie uluitoare: de la istoria personala a unei femei si a iubirii ei neimplinite la asediul orasului Sarajevo si inapoi.” (La Stampa) „Este o poveste despre dragoste si suferinta, despre curaj si teama. Este povestea unei vieti care renaste din «placenta neagra» a unui razboi in care oroarea se impleteste cu cele mai profunde dovezi de umanitate, o «calatorie initiatica» spre maternitatea (si paternitatea) cautata cu orice pret, iluminata de un fiu nascut intr-un oras in flacari.” (Il Giorno) „Aceasta carte indrazneata si plina de forta epica abordeaza teme majore: viata si moartea, razboiul si pacea, intr-un limbaj bogat si tensionat, alimentat de un flux neintrerupt de imagini, reflectii si metafore construite in jurul unor evenimente terifiante.” (La Repubblica)Ě ÄTraducere din limba italiana de Liviu Ornea Cea mai recenta carte a scriitorului italian Antonio Tabucchi, unul dintre candidatii permanenti la Premiul Nobel pentru Literatura. Timpul imbatrineste in pripa cuprinde noua povestiri in care lirismul se impleteste admirabil cu gravitatea, iar nostalgia cu incertitudinea, avind drept subiect fetele si mastile timpului, decalajul deconcertant dintre timpul constiintei si cel al istoriei, timpul pus in paranteza al tarilor din fostul bloc comunist. Chinuitor de lung sau infricosator de scurt, discontinuu, capricios sau alunecos, timpul vindeca ranile ori se amuza redeschizindu-le, asterne uitarea asupra intimplarilor trecutului sau le ingaduie sa traiasca in prezent, deghizindu-le sub o alta infatisare. Folosindu-se de o adevarata arta a decalajului si de un joc subtil al aparentelor, scriitorul ne conduce prin labirinturile memoriei subiective si prin arcanele unui timp pierdut si regasit la nesfirsit.» łEditie revazuta Deopotriva roman politist, parabola despre adevar vazut din perspectiva teologica, filosofica, scolastica, istorica, Numele trandafirului a cunoscut un imens succes de public, fiind tradus in peste 35 de limbi si ecranizat de Jean-Jacques Annaud in 1986, cu Sean Connery, Christian Slater si F. Murray Abraham in rolurile principale. „Nu-mi fac griji. Cartea va dainui. Citesti tot timpul: citesti in tren, in autobuz. Citesti in parc. Citesti cind te plimbi si chiar cind faci dragoste poti sa citesti. Cu computerul este mai greu...” (Umberto Eco) „Un roman politist? O parabola politica despre democratia crestina sau despre apocalipsa iminenta a lumii lui Reagan si Brejnev? Un roman gotic? Sau, pur si simplu, un divertisment al lui Umberto Eco?” (Raul Mordenti) „Numele trandafirului este mult mai incitant si mai bine scris decit oricare roman de Agatha Christie.” (Anthonz Burgees) „Astazi, la a treia lectura a Numelui trandafirului, mi se pare ca accentul principal al cartii trebuie pus pe drama epistemologica. Rapid spus, drama lui Guglielmo nu ste ca nu a gasit adevarul (pentru ca l-a gasit), ci accea ca l-a gasit oarecum din intimplare, fara sa controleze in mod necesar, continutul insusi al descoperirii – in ciuda faptului ca s-a comportat mereu rational, intotdeauna metodic si fara gres atent la toate faptele (in felul in care, nu-i asa, pretind prescriptiile veritabilei stiinte). Guglielmo este un Sherlock Holmes in fine cumintit de trufia pozitivismului, de prudenta radicala a unui William Ockham, manevrin cu finete deopotriva failibilitatea sa, contingenta lumii, necesitatea logicii si univocitatea enigmatica a existentei, divine si mundane.” (H.-R. Patapievici)o
gTraducere din limba italiana de Cerasela Barbone Scris intr‑un stil fluid, de o simplitate si o eleganta incintatoare, romanul Amorul conjugal (1949) exploÂreaza teme literare fundamentale, precum inspiratia literara, efectul muzei asupra creativitatii si descoÂperirii de sine, posibilitatile iubirii platonice si ale iubirii conjugale. Autorul surprinde cu o fina intuitie drama psihologica a unui diletant bogat care isi vede naruindu‑se cele mai inalte aspiratii: sa iubeasca o femeie si sa creeze o opera literara valoroasa. RetraÂgindu‑se impreuna cu sotia la o vila izolata din Toscana pentru a scrie, Silvio Baldeschi isi da seama ca lungile nopti de dragoste ii secatuiesc puterile si ii propune acesteia o perioada de abstinenta, pina cind isi va incheia capodopera. Dar lucrurile iau o intorsatura tragica in momentul in care Leda e asaltata de avanÂsurile barbierului, care ii viziteaza zilnic. Naratiunea la persoana intii transmite admirabil cititorului lipsit de alta perspectiva confuzia, nesiguranta, suferinta si sentimentul de infringere pe care le incearca proÂtagonistul in momentul destramarii mariajului sau. „Povestea e simpla. Un barbat instarit cu veleitati literare se retrage alaturi de sotia sa intr-o vila din Toscana. Aici, ei ajung la o intelegere: nu vor avea viata amoroasa pina cind el nu va termina de scris o povestire. Lucrurile se tulbura odata cu aparitia in scena a barbierului, care vine zilnic sa-l barbiereasca pe sot, dar si sa-i faca avansuri sotiei. La prima vedere, avem de-a face cu toate ingredientele unei farse, numai ca Moravia complica lucrurile intr-o parabola a casatoriei, intr-un amestec cind amar, cind tandru de dragoste cu nabadai si patima.” (The New Yorker) „Daca n-ai citit pina acum Moravia, Amorul conjugal este cartea cu care trebuie sa incepi. Vei simti apoi nevoia sa-ti chemi iubitul sau iubita si sa-i spui vorbe tandre …” (The Washington Times) „Citeva ore – de atit ai nevoie sa citesti Amorul conjugal. E o carte care te fura, care te face sa-l tragi de urechi pe povestitor si sa-i strigi: «Tu chiar nu vezi ce-o sa se intimple?».” (The Washington Post)¦ žTraducere din limba italiana si note de Stefania Mincu Cimitirul din Praga spune povestea lui Simonini, un personaj misterios, cu lacune de memorie si dubla personalitate. Nu se stie exact cu ce anume se ocupa – cel mai probabil, cu falsificarea de scrisori si acte oficiale, din moment ce guvernantii, politia si serviciile secrete din multe tari sunt interesate de munca lui si vor sa‑l angajeze. In documentele sale revine obsesiv celebrul cimitir evreiesc din Praga, cu lespezile sale suprapuse si cu ceasul ale carui limbi se invirt in sens contrar celui obisnuit. Intre conspiratii si revolte, Umberto Eco arata cum se deseneaza incet‑incet noua tabla de sah pe Vechiul Continent in a doua jumatate a secolului XX. Un roman cutremurator, despre aspecte ale unei politici trecute sub tacere, care arunca o lumina sumbra asupra viitorului. „Erudit, pasionant, noul roman al lui Umberto Eco ne arunca in virtejul ametitor al istoriei moderne, aratindu-ne cum poate fi pus in practica un proiect de exterminare.” (La Repubblica) „In Cimitirul din Praga, Umberto Eco imbina realitatea istorica si inventia literara, precizia documentara si placerea fabulatiei, hiperstructura narativa si efectele de clarobscur, fascinind cititorul, care din Risorgimento ajunge rapid la bonapartismul francez, asista la liturghii negre sau coboara in subteranele Parisului...” (La Stampa) „Un roman despre putere, despre instrumentele ei oficiale si partile ei intunecate, despre punctele ei nevralgice (guvernele, Biserica, lojile masonice) si organele ei executive (armatele, administratia, partidele). Un roman istoric care ne dezvaluie cum se fabrica si cum functioneaza Istoria.” (L’UnitĂ )u mTraducere din limba italiana de Stefan Augustin Doinas
Romanul autobiografic Un om sfirsit este cea mai cunoscuta lucrare a lui Giovanni Papini.
Cartea realizeaza un portret al intelectualului macinat de convingeri contradictorii si de o profunda dezamagire in fata mediocritatii lumii din jur, careia ii opune o atitudine critica si lucida, dar sfisiata de temeri si angoase. Un om sfirsit este confesiunea uluitoare a unei personalitati complexe, de un egocentrism maladiv, insa scrisa intr-o maniera impresionanta, cu inteligenta si deplina onestitate.
„Doar persoanele sterile si mediocre se preocupa de perfecta coerenta a gindurilor proprii si sint obsedate de teama de a nu gresi. Papini a gresit de multe ori, s-a contrazis cu furie, pina la a se compromite. Si totusi opera sa a ramas unitara si coerenta de la prima pina la ultima pagina.” (Mircea Eliade) Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom
Polirom Polirom Polirom
Polirom Polirom Polirom Literatura italiana Literatura italiana Literatura italiana Literatura italiana Literatura italiana Literatura italiana Literatura italiana Literatura italiana Literatura italiana
Literatura italiana Literatura italiana Literatura italiana
Literatura italiana Literatura italiana Literatura italiana
2003-01-01
2009-01-01
2004-01-01
2009-01-01
2002-01-01
2004-01-01
2003-01-01
2009-01-01
2008-01-01
2010-01-01
2010-01-01
2010-01-01
2010-01-01
2010-01-01
2011-01-01 -@ 33333ó8@ fffffć2@ ŔH@ ÍĚĚĚĚĚ'@ ÍĚĚĚĚĚ-@ ffffff%@ 33333ó6@ 33333ó=@
š™™™™yA@ 33333ó6@ š™™™™ůC@
33333ó6@ š™™™™ůH@ fffffć-@ š™™™™*@ ö(\ŹÂu6@ Ăő(\Ź1@ fffffFF@ ěQ¸ …k%@ R¸ …ëŃ*@ Ăő(\ŹB#@ )\ŹÂő¨4@ ö(\ŹÂő:@
ö(\ŹÂu?@ )\ŹÂő¨4@ {®GáúA@
)\ŹÂő¨4@ {®GázF@ ěQ¸ …ë*@