Deprecated: Function ereg() is deprecated in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 214
Deprecated: Function ereg() is deprecated in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 218
Deprecated: Function ereg() is deprecated in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 222
Deprecated: Function ereg() is deprecated in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 226
Deprecated: Function ereg() is deprecated in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 230
Deprecated: Function ereg() is deprecated in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 214
Deprecated: Function ereg() is deprecated in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 218
Deprecated: Function ereg() is deprecated in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 222
Deprecated: Function ereg() is deprecated in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 226
Deprecated: Function ereg() is deprecated in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 230
Warning: Cannot modify header information - headers already sent by (output started at /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php:214) in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 106
Warning: Cannot modify header information - headers already sent by (output started at /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php:214) in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 107
Warning: Cannot modify header information - headers already sent by (output started at /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php:214) in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 108
Warning: Cannot modify header information - headers already sent by (output started at /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php:214) in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 118
Warning: Cannot modify header information - headers already sent by (output started at /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php:214) in /home/vanelcom/public_html/common/iam-xls-source-code.php on line 119
Title Code Author Description Manufacturer Category Release Date
Price Discount. & Radu Filipescu. Jogging cu Securitatea1 ) Escale in timp si spatiu Editie Cartonata La taifas
Sansa8 0 Intre patrii. Marturii despre identitate si exilY Q Ceea ce ne uneste. Istorii, biografii, idei. Sorin Antohi in dialog cu Moshe Idel Corespondenta. Jurnale O biografieC ; Covorul cu scorpioni. Douasprezece fragmente memorialistice#
Sensul vietii (Memorii III)H @ Anii de ucenicie ai lui August Prostul (editia a II-a, revazuta)- % Despre Clovni: Dictatorul si Artistul#
Amintiri in dialog. Memorii R'Estul si Vestul0 ( Culoarea curcubeului 77. Cod Barbosul! Regele se-nclina si ucide Plicuri si portreteN F Dialoguri intrerupte. Corespondenta Mircea Eliade Ioan Petru Culianu* " Treizeci si cinci de ani in OrientZ R O lume disparuta. Patru istorii personale urmate de un dialog cu H.-R. Patapievici+ # Ceausescu, anii numaratorii inverseb Z Dulcea mea Doamna/ Eminul meu iubit. Corespondenta inedita Mihai Eminescu - Veronica Micle Jurnal pe motocicleta# Pana la Ierusalim si inapoiQ I Inaintea despartirii. Convorbire cu Saul Bellow Un proiect Words&Images* " Viata ca o corida Editie Cartonata$ JOHN F. & JACQUELINE KENNEDY2 * Desertul pentru totdeauna Editie Cartonata5 - Marturie si document. Volumul II (trei parti) Perimetrul custii) ! Un fir de marar si cerul albastru$ Un fel de jurnal (1973-1981); ! 3 Europa din noi. Regalitatea si democratia-spectacol9 " 1 Tovarase de drum. Experienta feminina in comunismK # C JURNAL DISCONTINUU CU N. STEINHARDT. INSEMNARILE UNUI PREOT DE TARA: $ 2 Autoportret intr-o oglinda sparta Editie Cartonata % Rendez-vous cu lumea & Inamici publici$ ' Jurnal suedez IV (1997-2002)" ( Patru femei, patru povesti ) Oameni si carti6 * . L-am urit pe Ceausescu. Ani, oameni, disidenta + Sase feluri de a muri , Nasterea. Istorii traite - Memorii Editie CartonataE . = Le Neant roumain. Un entretien/Neantul romanesc. O convorbire / Altfel 0 Aventuri solitare 1 CaminanteZ 2 R Cronica ideilor tulburatoare sau despre lumea contemporana ca enigma si amaraciune 3 Don Quijote in Est! 4 Doua jurnale fata in fata 5 Drumuri prin memorie 6 Exercitiu de sinceritate 7 Memorii din cind in cind 8 Memorii intirziate 9 Prin perdea/ : ' Profetii despre prezent. Elogiul mortii ; Str. Revolutiei nr. 89* < " Troica amintirilor. Sub patru regi. = & DALAI-LAMA. O AUTOBIOGRAFIE SPIRITUALA< > 4 Santier 2. Un itinerar in cautarea lui Mircea Eliade- ? % Viata unui om singur Editie Cartonata$ @ De ce m-am intors in Romania9 A 1 Rugati-va sa nu va creasca aripi Editie Cartonata B Cu fata la perete C Omul si sacrul D Prabusirea Satanei# E Jurnal suedez V (2003-2008)+ F # LUDWIG WITTGENSTEIN & DAVID PINSENT& G MARILYN MONROE & ARTHUR MILLER2 H * MEMORIE RESUSCITATA; IDOLI UITATI.PORTRETE& I SCRISORI CATRE LIVIU 1994-2004Y J Q Caietul. Texte scrise pentru blog: septembrie 2008 - martie 2009 Editie Cartonata# K ZELDA & F. SCOTT FITZGERALD6 L . SOCRATE, IISUS SI BUDDHA. TREI MODELE DE VIATA3 M + Elena Ceausescu - Confesiuni fara frontiereq N i Mananca, roaga-te, iubeste. O femeie cauta lucrurile cu adevarat importante in Italia, India si Indonezia O
Indignati-va!D P < Luptatorul din umbra: un agent CIA si bataliile sale secrete @ @ C@ ص@ @ ձ@ @ @ !@
A b@ ]@
Z@ i@ .@ )@ @ g@ 4@ @ Ա@ @ ó@ ݴ@ u@ O@ T@ @ S@ @ 8@ 7@ ! β@ " @ # X@ $ o@ % @ & @ ' ij@ ( $@ ) @ * @ + &@ , l@ - ^@ . @ / @ 0 @ 1 @ 2 @ 3 @ 4 M@ 5 v@ 6 \@ 7 _@ 8 ǹ@ 9 @ : @ ; @ < %@ = :@ > @ ? @ @ 4@ A 6@ B ~@ C j@ D n@ E @ F ~@ G @ H @ I @ J @ K -@ L @ M @ N @ O <@ P X@ Herma Kennel
N. Steinhardt Aurora Liiceanu Mihai Malaimare$ Mirela Florian;Ioana Popescu Sorin Antohi;Moshe Idel Mihail Bulgakov
Andrei Serban Gelu Ionescu
Nicolae Breban Norman Manea Norman Manea!
Ion Vianu;Matei Calinescu$ Mircea Miclea;Mihaela Miroiu Paul Goma Herta Muller Norman Manea Ioan Petru Culianu! Johann Martin HonigbergerB : Ion Manolescu;Paul Cernat;Angelo Mitchievici;Ioan Stanomir Pavel Campeanu% Mihai Eminescu;Veronica Micle Ernesto Che Guevara Saul Bellow Norman Manea Octavian Paler
POSENER Alan Octavian Paler" Constantin Ticu Dumitrescu Leo Butnaru
Sanda Nitescu Matei Calinescu. ! & Radu Principe de Hohenzollern-Veringen! " Pavel Gheo Radu;Dan Lungu # PINTEA Ioan $ Octavian Paler % Aurora Liiceanu. & & Michel Houellebecq, Bernard-Henri Levy ' Gabriela Melinescu ( Aurora Liiceanu ) Gabriel Dimisianu * Gabriel Andreescu + Marius Oprea8 , 0 Mihaela Miroiu (coord.), Otilia Dragomir(coord.) - Valeriu Anania, . $ Emil Cioran, Luca Pitu, Sorin Antohi5 / - Principele Radu al Romaniei, Nicolae Dragusin 0 Octavian Paler 1 Octavian Paler 2
Matei Visniec 3 Octavian Paler 4 Mariana Sora 5 Octavian Paler 6 Ion Vianu 7 Constantin Toiu 8 Constantin Toiu 9 Aurora Liiceanu : Nicolae Breban) ; ! Lucian Dan Teodorovici, Dan Lungu < Gh. Jurgea-Negrilesti = Sofia Stril-Rever > Cornel Ungureanu ?
Adrian Marino$ @ Sandra Pralong (coordonator) A Octavian Paler B Livius Ciocarlie C Roger Caillois D Rene Girard E Gabriela Melinescu F NOLL Justus G MAERKER Christa H
RADU Nicolae I PETRESCU Dan J
Jose Saramago K STROMBERG Kyra L LENOIR Frederic M Violeta Nastasescu N Elizabeth Gilbert O Stephane Hessel( P Felix I. Rodriguez, John Weisman Traducere din limba germana de Nora Iuga Prefata de Ana Blandiana Editia a II-a revazuta Volumul prezinta in forma cvasiromanesca lupta dusa de Radu Filipescu, incepind din 1983, cu structurile nefiresti ale lumii comuniste. Incercarea de a trezi opinia publica din torpoare, de a alunga frica indusa de regim prin distribuirea de manifeste are ca rezultat imediat doar condamnarea la zece ani de inchisoare. Dar, asa cum rezuma autoarea aceasta lupta printr-o fraza care da si titlul editiei germane, exista anumite lucruri care trebuie neaparat facute. Un loc comun al discutiilor despre problemele tinerei generatii este acela al nevoii de modele, pe care tinerii o resimt in mod dureros. Radu Filipescu are toate aceste date si nu trebuie decit sa fie cunoscut pentru ca eficienta modelului pe care il reprezinta sa inceapa sa functioneze. Pentru ca nu trebuie uitat si cartea Hermei Kennel ne-o reaminteste, pagina cu pagina , Radu Filipescu a fost si este un personaj extraordinar, nu un «personaj tipic». El a fost nu numai singur, ci si singular in actiunea lui (descoperirea abia in inchisoare a eroilor altor citeva actiuni similare de revolta nu face decit sa le sublinieze caracterul solitar), iar paginile in care este descrisa lipsa de succes a primelor lui manifeste care cereau demonstrarea protestului prin simpla trecere printr-o anumita piata, intr-o anumita duminica ar trebui sa devina pentru noi toti tema unei profunde analize. (Ana Blandiana) Editie ingrijita, studiu introductiv, note, referinte critice si indici de Stefan Iloaie Repere biobibliografice de Virgil Bulat Seria de autor N. Steinhardt apare in coeditare cu Manastirea "Sfinta Ana" Rohia. In Escale in timp si spatiu, ca de altfel in mai toata opera sa, N. Steinhardt abordeaza domenii dintre cele mai variate.In notele necronologice de drum din Elvetia, Franta, Belgia si in convorbirile purtate in redactia revistei Vatra si in notele literare si de alt fel, comentariile operelor lui Dostoiesvki, Camus sau Ion Pillat se impletesc cu consideratii privitoare la istorie, stiinta si arhitectura, intr-un discurs fluid, care captiveaza imediat cititorul. Posesor al unei culturi invidiabile pe care o foloseste cu eleganta senioriala, Steinhardt se arata cu atit mai convingator si mai cuceritor cu cit raportarile sale sint de natura sa demonstreze valoarea comparativa a modelelor propuse. S-ar putea cita multe rinduri sau pagini, de la observatiile atit de subtile incit provoaca surisul de bucurie al descoperirii intelelctuale si sufletesti pina la divagatiile, totdeauna de mare interes, care justifica sicronismul lovinescian prin erudite citatii si invocari... (Mircea Ivanescu) Om de vasta cultura, nelinistit, iscoditor, cautator al sensului ascuns, realizator de conexiuni aparent imposibile, iubitor al nuantelor si posedind o incredibila deschidere spre noutate, N. Steinhardt se prezinta ca o personalitate mereu tinara si care scrie intr-o permanenta stare de bucurie. Dinamismul gindirii sale obliga la scrutarea profunzimilor, la inovatie, la patrunderea in camarile abia intredeschise ale ideilor, la indrazneala. In Escale in timp si spatiu fac casa buna fragmentul memorialistic cu dialogul, critica teatrala cu cea literara, recenzia de carte cu filmul, analiza unui gen muzical sau a unei personalitati din domeniu cu determinari filosofice. Varietatea temelor si a tipurilor de abordare isi gaseste implinirea si, pina la urma, se reduce la a descoperi ca fiecare act de cultura, fiecare carte, un vers ori o piesa de teatru (si chiar modalitatea in care ea este jucata) poseda prin referire pozitiva sau negativa la ele un sens, o invatatura, o cheie sapientiala, chiar morala. (Stefan Iloaie) Prin ce se defineste o mare iubire? Obsesia fetelor de a se casatori se naste din propria lor dorinta sau este inoculata de familie, de carti si de emisiunile TV? Cum esti privit in Romania daca esti single? Ceea ce ni se intimpla este pura intimplare sau destin prestabilit? Aurora Liiceanu incearca sa raspunda la aceste intrebari si la multe altele prin intermediul unor povesti de viata pline de tilc. Experientele personajelor ei ne ajuta sa rezolvam probleme cu care ne confruntam adesea, de la incertitudinile in dragoste la educatia copiilor, de la efortul de a arata cit mai tineri la modul in care putem lupta impotriva cliseelor impuse de societate. Nu-i asa ca amanuntul biografic poate schimba in bine viata cuiva? Dar de ce oare unii au parte de unul sau mai multe amanunte biografice care-i fac fericiti, iar altii au parte de unul sau mai multe amanunte biografice ingrozitoare, cumplite? Nimeni nu stie. Oamenii prefera sa creada ca altcineva le dicteaza viata. Ca altcineva le deseneaza cursul vietii... (Aurora Liiceanu) Ce te faci cind te afli in lumina reflectoarelor, cu mii de ochi atintiti asupra ta, proferind un strasnic si foarte dramatic monolog, iar pe colegii de scena ii umfla un ris irepresibil? O intorci cu maiestrie sau iesi din pielea personajului interpretat, spre deliciul spectatorilor? Cunoscutul actor si director al Teatrului Masca, Mihai Malaimare, ne ofera, cu acest volum autobiografic nostalgic si plin de dezinvoltura, sansa de a trage cu ochiul in culisele teatrului romanesc. Marin Moraru, Dem Radulescu Bibanu, Octavian Cotescu, Radu Beligan si alti mari actori ne apar nu numai in postura de monstri sacri in care ne-am obisnuit sa-i vedem, ci si ca simpli oameni, amatori de farse sau chiar sicane la adresa colegilor de breasla! Sansa lui Mihai Malaimare inseamna insa, in primul rind, acele intilniri unice care iti marcheaza destinul, cu personalitati ale scenei din Romania si nu numai Peter Brook, Jean-Louis Barrault, Ladislav Fialka. Nu sint uitati nici maruntii figuranti, cu orgoliile si durerile lor, cabinierele birfitoare, masinistii. Pe scurt, o colorata galerie a celor care intretin iluzia numita teatru.Cuprins: Mihai Berechet Marcela Rusu Radu Beligan Actorii minori Oameni si fapte obisnuite Jean-Louis Barrault Marcel Marceau Jacques Lecoq Jozef Szajna Peter Schumann Peter Brook Ladislav Fialka Doar ginduri Octavian Cotescu Valentin Silvestru Profesorii mei Marcelino Sa fi fost noi altfel? Ginduri prostesti Intr-o epoca in care spatiul identitar, migratiile si frontierele culturale si-au modificat intelesurile, volumul Intre patrii compune, ca intr-un joc de puzzle, o imagine cuprinzatoare a instrainarii. Stau laolalta in aceasta carte marturiile unor straini aflati de ani buni in Romania (mai mult sau mai putin desprinsi de locurile natale) si confesiunile unor romani risipiti in cele patru zari, unii cu solide radacini in tarile de adoptie, altii doar bursieri-navetisti, legati cu totii de un acasa format din amintiri, cutume si obiecte familiare. Citeva eseuri despre exil si identitate intregesc un demers antropologic necesar, viu si tulburator, intr-o lume tot mai mobila si mai globaliza(n)ta.Cuprins: Printre romani: Venind dinspre America Puritatea sufletului romanesc Iarba pare mai verde dincolo de gard Simt ca am prins radacini in Romania In Romania cu orice pret Ma simt de acolo, nu de aici Traiesc printre persoane similare cu noi, mexicanii Mie imi place Romania, nu plec! Cei mai frumosi ani din viata i-am petrecut in Romania Printre straini: Atentie, visele se implinesc! Ma interesa libertatea In Romania ti se intimpla in fiecare zi cite ceva de scris Nu ne-am rupt niciodata radacinile romanesti Intoarcerea fiului nerisipitor Romanii beau numai vin si nu mai vin Eseuri: Cuvintele exilului Gustul locurilor parasite ramine sub piele Povesti din Belghistan sau viata cu fundul in doua luntri Geamantanul-casa-si-acasa sau insuportabila usuratate a lui Spiri Comment peut-on etre girafe? Convorbirile lui Sorin Antohi cu savantul si profesorul Moshe Idel, nascut la Tirgu-Neamt si emigrat in Israel in 1963, dar deplin reintegrat, astazi, in circuitul cultural si academic din Romania, construiesc un portret al celui din urma. Exercitiul de memorie la care sint invitati sa participe cititorii e menit sa le arate ca, fie ei romani sau evrei, ca parti ale unei istorii si ale unei patrii comune, merita sa se concentreze pe ceea ce ii uneste: istorii, biografii, idei.Cuprins: Un stetl in Romania stalinista In Israel Iesirea in lume Eliade, Romania anilor 30-40, Culianu Religie, societate si politica in lumea de azi Traducere, note si indice de Ana-Maria Brezuleanu. Prefata de Ion Vartic. Scrisorile si fragmentele de jurnal din care se compune volumul, multa vreme inaccesibile publicului, surprind, cu o tragica luciditate, nesfirsitele tribulatii ale unui om a carui viata personala si creatoare este supusa presiunii insuportabile a istoriei. Criticat, hartuit, prada neajunsurilor de tot felul, Bulgakov ramine, in ciuda tuturor vicisitudinilor, un caz exemplar de verticalitate si de incredere in puterea mintuitoare a artei. Relatia lui Bulgakov cu Stalin ne permite sa intelegem noile reguli ale unei comunicari politice depersonalizate Istoria operelor lui Bulgakov este istoria luptei lui Stalin pentru puterea politica absoluta. Iar una dintre cele mai tragice si mai utopice presupozitii ale lui Bulgakov a fost credinta ca motivatia personala si cea politica ar putea coincide si ca pe aceasta baza comunicarea intre doua persoane ar fi posibila oriunde si oricind. (Ilona Kiss) Postfata de Basarab Nicolescu. Un parcurs uimitor, plin de succese, de experiente inedite si exotice, dar si de munca zdrobitoare si dezamagiri. Experienta lui Andrei Serban, emigrant picat din lumea cenusie a comunismului romanesc in jungla boemei newyorkeze, momentele deosebite petrecute alaturi de Peter Brook si de discipolii sai, exercitiile de meditatie zazen intr-o manastire de linga Tokyo, intilnirea cu regina Farah a Iranului si cu numeroase personaje iesite din comun sint doar citeva dintre punctele de interes ale acestei (auto)biografii. Nu lipsite de picanterie sint povestile legate de Romania, mai ales in cei trei ani petrecuti in fruntea Nationalului bucurestean. Aceste pagini sint insa marcate de tristetea omului care vrea sa-si puna talentul si experienta in slujba tarii sale, dar intimpina aceleasi tare care inca otravesc spatiul romanesc. O carte plina de farmec, umor si melancolie, care ne da masura unui mare artist.Cuprins: Echilibrist intre doua lumi Copacul zburator Tatal meu si plimbarea cu birja Mama si complicatiile interetnice Oglinda, papusile si Toscanini Revolutionind Scrisoarea pierduta Anii formarii Institutul de Teatru Intilnirea cu Grotowski Iulius Cezar la Bulandra Regizor de televiziune Nocturnele de la Tandarica Iona in premiera la Teatrul Mic Intre teatru si opera Debutez la Cardiff cu Evgheni Oneghin Luciile mele Hamlet piesa imposibila` XCartea face mai mult decit sa insufleteasca o epoca si o galerie de personaje care au animat viata culturala a Romaniei � atit sub ochii cenzurii comuniste, cit si in exilul romanesc, la faimoasa Europa Libera, unde scriitorul a lucrat de la plecarea din tara pina la mutarea postului la Praga. Ea este totodata o lectie de atitudine morala, obiectivitate si caldura sufleteasca a unui om care stie sa judece fara sa dea sentinte. Apartinind unei clase sociale care a pierdut totul dupa instalarea regimului comunist, Gelu Ionescu trece si prin experienta traumatizanta a exilului si a bolii, dar privirea ii ramine detasata: �Un medic psihiatru mi-a spus odata, in timpul unei convorbiri destul de aprinse, urmatoarea fraza: �Unde scrie ca omul TREBUIE sa fie fericit?...��.Cuprins: Din Moldova � Istoria, istoria � Tineretea unor marginali � Cu Tudor Vianu, de la tinerete pina la batrinete � Prin lumea literara � Cartile � Doisprezece ani la EUROPA LIBERA � Doua scrisori catre Ion Vartic � Sapte ani la Heidelberg � �Radacinile� mele germane � Calendar � Spre o incheiere
Al treilea volum al memoriilor lui Nicolae Breban isi propune sa puna in lumina exilul scriitorului, dincolo de orice controversa pe marginea lui. Cartea acopera ambele perioade de instrainare fata de tara: prima, intre vara anului 1971 (dupa demisia de la conducerea Romaniei literare si interviurile de protest fata de inceputul dictaturii personale ceausiste) si aprilie 1972 (cind s-a intors pentru a participa la un congres al scriitorilor la care n-a fost insa acceptat); iar a doua, inceputa in vara lui 1977, odata cu o vizita in Statele Unite, si incheiata practic in 1990, cind Nicolae Breban era deja stabilit de o buna bucata de timp in Paris. Transanta si surprinzatoare, implicind nume importante ale lumii culturale romanesti din tara, dar si din strainatate, povestea cunoscutului scriitor roman merita citita pina la capat, atit pentru spectaculozitatea ei, cit si pentru ca ofera perspective interesante, inedite chiar, asupra unei perioade inca pline de neintelesuri.t l�Veritabil roman al formatiei artistului, o explicatie din interior, insotita de o convingatoare sustinere, de o declarata apologie a conditiei de scriitor. Analiza a actului creator si a celui de receptare, a devenirii artistice si intelectuale, a formarii scriitorului intr-o epoca data si nu numai in ea, marturisire asupra creatiei, a chinului si a bucuriei de a scrie pentru a fi si pentru a supravietui, Anii de ucenicie este si un roman politico-etic, unul din cele mai bune care s-au scris la noi in ultima vreme, o extraordinara reconstituire a unei epoci de avint si dezordine, de ameteala, patetism si ridicol, o reconstituire care, apelind la masive montaje de presa si la o superioara regie a punerii in pagina, izbuteste sa fie, ca putine altele, deplin verosimila si obiectiva, deplin credibila si creditabila... Bresa aceasta nu se face numai prin problematica atacata cu gravitate, dar si printr-o mare deschidere de perspectiva, neobisnuita � dar atit de necesara � in romanul politic, spre grotesc, bufonerie si bizarerie, spre un impresionant, extrem de original fantastic al enormitatii.� (Lucian Raicu) Desi eseurile lui Manea au ca subiect Romania, ele ilustreaza chestiuni care nu se limiteaza la aceasta tara. Multe dintre observatiile sale ii vor interesa pe cei care cerceteaza Europa de Est moderna, pe cei preocupati de comunism si de institutiile sale... Atit Felix culpa, cit si celelalte eseuri din Despre Clovni sint argumentate strins, atent si chiar in polemica scrise calm, gindit si provocind gindirea. Atentia acordata nuantelor si complexitatii, iscusita minuire a detaliului si calitatile narative ne reamintesc ca autorul este si un excelent prozator. (Matei Calinescu)Ce se poate obtine prin incrucisarea dintre un lagar si un circ, prin imbinarea celui mai adinc sens al spaimei cu cel mai profund sens al absurdului, fara speranta de a le mai separa vreodata? Se obtine aceasta anomalie unica, simbol al totalitarismului est-european care a fost Romania sub Ceausescu... In Despre Clovni, Manea analizeaza putinele optiuni ramase intr-un loc ca Romania, sub un om precum Ceausescu... Situatia individului cedindu-si gindurile si emotiile unei protectii iluzorii a crezului colectiv este tema recurenta a patrunzatoarelor eseuri ale lui Manea. Ca prozator, el trateaza acelasi subiect in termenii concreti ai experientei individuale experienta unei vieti careia Iasi-a fost dat sa cuprinda anii Holocaustului si anii prabusirii comunismului, cu interminabilele decenii Ceausescu dintre. (The New Republic)W
OCititorii acestor duble memorii vor gasi aici un dialog autobiografic surprinzator prin capacitatea sa de a reconstitui, dincolo de traseul destinelor individuale, profilul unor ani � �40-�80 � care au marcat o schimbare de destin la nivelul istoriei, cei mai sumbri, mai greu de inteles. Amintiri in dialog este o carte care s-a nascut ea insasi dintr-o nevoie de intelegere, de comunicare, refuz al tacerii fatale, al ambiguitatii. Cuprins: Copilaria unui psihiatru � Copilaria, arcadia � Prietenii � Ani tulburi � Casa de carti � Interludiu: lecturi � Medicina si psihiatrie � Universitatea, viata literara, universitatea � Disidenta si exil � Primii ani de exil � Itaca � Itaca, Scitia � Insemnari despre familia mea � Amintiri despre psihiatria politica � Scrisoare catre Paul Goma � Cel ce nu s-a predat Volumul reuneste notatiile de jurnal ale celor doi autori � Mircea Miclea aflat in Olanda, iar Mihaela Miroiu, in Marea Britanie, apoi peste Ocean. Un dialog purtat la distanta, prin posta electronica, in care reflectia asupra identitatii, deopotriva individuala si colectiva, nationala si internationala, �estica� si �vestica� este impinsa pina la profunzimi tulburatoare. �Memorialistica si reflectia intelectuala se amesteca intr-o proza veritabila, de exceptionala calitate, minutios-descriptiva, seducator-narativa, curajos-confesiva, subtil-analitica si bogat-expresiva.� (Ion Bogdan Lefter)Cuprins: Barza, brazda, internet. Egografii e-mailate � Jurnal cu femei afgane � Cronica unei singuratati alese. Jurnal bloomingtonian* "Paul Goma a demonstrat in Culoarea curcubeului ca asa-zisa liberalizare culturala despre care se vorbea o data cu ascensiunea lui Ceausescu era o iluzie. Nu putea fi vorba de o transparenta autentica deoarece incurajarea condeielor se facea de la Centru. Iar el este cel mai viu exemplu ca lucrurile se petreceau intocmai. Goma a cunoscut direct problema cenzurii de la Centru, a manuscriselor pierdute si apoi, ca prin minune, regasite, a multiplelor solutii de compromis pe care diversi editori i le propuneau in speranta ca astfel va inceta sa mediatizeze incorsetarea la care erau supusi scriitorii. (Iosefina Batto) A doua sectiune a volumului, Cod Barbosul, cuprinde o parte din dosarele de Securitate ale celebrului disident roman, comentate si puse in contextul lor real de catre Paul Goma. xTraducere si note de Alexandru Al. Sahighian Volumul Regele se-nclina si ucide, aparut in 2003 in Germania, cuprinde o selectie de noua texte care se constituie intr-un fragmentarium autobiografic. Este vorba de citeva texte literare de o mare forta sugestiva. Ele se refera toate (chiar si cel intitulat �La noi in Germania�), direct si indirect, la perioada traita de Herta Muller in Romania anilor �70 si �80, adincind fondul biografic personal in care experienta determinanta o reprezinta cea a totalitarismului. Reactiile autoarei � tinuta de Securitate sub o observatie stricta �, psihologia victimei sub dictatura anilor Ceausescu, producerea sistematica a fricii, alterarea relatiilor dintre oameni, climatul de suspiciune reciproca �, toate acestea sint descrise cu o agerime �rea� a privirii, cu inteligenta (critica si autocritica) sclipitoare, cu scepticism.= 5Cu o ampla selectie din articolele publicate de Noman Manea in revistele romanesti, cartea are valoarea unui volum memorialistic. Amintirile marelui scriitor roman care traieste astazi in SUA sint legate de personalitati marcante ale culturii romanesti si universale, precum: Emil Cioran, Nichita Stanescu, Ernesto Sabato, Marin Sorescu, Antonio Tabucchi, Radu Petrescu, Lucian Raicu, Sorin Titel, Z. Ornea, Saul Steinberg etc. Istorisirile, de cele mai multe ori inedite si absolut surprinzatoare, cistiga in autenticitate, capatind chiar valoare de document, prin reproducerile din corespondenta autorului cu personalitatile la care face referire. Plecarea din Romania a dus, fireste, la teribile deposedari. Faptul ca le prevazusem nu a diminuat, in timp, efectul traumatic. Printre altele, am parasit nu doar bibliotecile si librariile bucurestene, ci si cartile adunate, cu sirg si drag, in propria biblioteca. Plecarea m-a deposedat si de numeroase dosare continind note ale unor incipiente proiecte epice, dintre care nu-mi mai amintesc decit o nuvela medievala si orientala pentru care adunasem sumedenie de vechi epistole de arhiva care imi parusera extraordinare. Am lasat in urma si amintiri, si sute de plicuri cu epistole si cu ciorne de proiecte literare, si parinti, si prieteni. (Norman Manea)Cuprins: Fierul de calcat dragostea Lucian Raicu Inima Poetului Sinuciderea unui pahar de Bacara Poezie si adevar Documente vetuste Corespondenta intrerupta Vesti de la Mircea Zaciu O cafea cu Sorescu Artistul olandez Cum se face o potcoava M. Blecher intre biografie si creatie Catre Ernesto Sabato Berlinul lui Robert Musil Scrisoare catre prietenii germani Note despre Bruno Schulz Intilnirea cu Cioran Intre Humboldt si Herzog Prietenia trebuie declarata Un dadaist? Vorbind pietrei Editie ingrijita si note de Tereza Culianu-Petrescu si Dan Petrescu. Prefata de Matei Calinescu. Corespondenta dintre Mircea Eliade si Ioan Petru Culianu este, din mai multe puncte de vedere, extraordinara. Mai intii, ea constituie, cred, cel mai bogat schimb de scrisori intre Eliade si un corespondent individual al sau, dupa acela cu Raffaele Pettazzoni, din cite au iesit la iveala pina in momentul de fata. In al doilea rind, aceasta corespondenta spune povestea fascinanta a unei relatii maestru-discipol, singura de acest fel dintre Mircea Eliade si un roman mult mai tinar, pe care Eliade ajunsese sa-l considere singurul meu prieten caruia am atitea de spus, si de intrebat, si sa discute cu el de la egal la egal probleme de istoria religiilor si de literatura. In al treilea rind, gasim in scrisorile lui Eliade (care raspundea unor intrebari repetate ale discipolului sau) anumite clarificari ale opiniilor sale retrospective cu privire la Miscarea Legionara In sfirsit, corespondenta Eliade Culianu ilustreaza evolutia intelectuala a acestuia din urma, discipol stralucit, care trebuia sa-si afirme originalitatea fata de maestru, sa incerce sa se elibereze de el, poate chiar sa-l depaseasca Acest epistolar, important pentru cercetatorii operei lui Mircea Eliade, are si meritul de a da o dimensiune umana, uneori uman-prea-umana, marelui, miticului erudit Ioan Petru Culianu. (Matei Calinescu) Traducere de Eugen Ciurtin, Ciprian Lupu si Ana Lupascu Editie, studiu introductiv, note, addenda si postfata de Eugen Ciurtin Numele lui Honigberger circula in Romania in mare parte datorita faptului ca Mircea Eliade a scris celebra nuvela fantastica �Secretul doctorului Honigberger�, in care reda o parte din experientele in Orient ale doctorului sas, originar din Brasov. In afara de indianisti, putini cunosc memoriile sale, publicate cu un secol si jumatate in urma. In rastimpul unei jumatati de secol (1819-1869), Honigberger a intreprins cinci calatorii in India, trei in Europa si una in Asia; Sankt Petersburg, Londra, Tunis si Bombay sint extremitatile atinse, desi spre sud ele s ar putea extinde pina la Capul Bunei Sperante, intrucit Honigberger a inconjurat Africa. Numele sau insa era cunoscut dincolo de imensa geografie explorata. In tot acest rastimp, preocuparile sale de capatii au fost: farmacia, medicina (cu diferitele ei ramuri in care se specializeaza pe rind), arheologia, numismatica si botanica. Publicarea memoriilor lui Honigberger in limba romana aduce o deschidere catre o posteritate normala si activa, pe care cu siguranta ar fi meritat o si o merita inca. |Am adunat in volumul de fata citeva istorii personale despre o perioada pe care am trait-o la firul ierbii si pe care am relatat-o din perspectiva unor oameni pentru care sfirsitul comunismului ceausist a coincis cu sfirsitul adolescentei, iar Virsta de Aur a copilariei s-a suprapus peste perioada de apogeu a Epocii de Aur. Ne-am dori ca textele sa fie citite nu de un judecator, ci de cineva capabil sa inteleaga sensul relativitatii lor. Am tacut despre unele aspecte din propria biografie si am dezvaluit altele. Cei de virsta noastra vor recunoaste, cu siguranta, atmosfera unui cotidian familiar, dar pentru cei care nu pastreaza amintiri directe de atunci totul e, deja, fictiune. Prin istoriile adunate aici am dorit sa deschidem si sa inchidem o poarta catre un trecut magic, atroce sau tandru, stiind foarte bine ca el nu va putea fi niciodata recuperat pina la capat. (Autorii)Cuprins: Supravietuirea sub un clopot de sticla (Paul Cernat) Colectia mea de obiecte pierdute si amintiri inutile (Ion Manolescu) Trecutul care va veni (Angelo Mitchievici) Diminetile unui baiat cuminte (Ioan Stanomir) Dialog cu H.-R. Patapievici Cartea de fata, rod al unui dublu exercitiu, de memorie si de analiza, isi propune sa retraseze istoria PCR din perspectiva unui martor privilegiat al avatarurilor sale. Oprindu-se la citeva momente si personaje-cheie ale acestei istorii perioada ilegalitatii si a inchisorilor, cazul Foris, cazul Ana Pauker, cazul Patrascanu , Pavel Campeanu incearca sa descopere coerenta ascunsa a unui traseu accidentat, presarat cu rafuieli si crime, ce duce de la minuscula formatiune ilegala la atotputernicul partid-stat care s-a prabusit in 1989. Mai presus de toate insa, cartea cauta un raspuns la intrebarea: Ce a facut cu putinta dictatura aberanta a lui Ceausescu? Portretul tinarului ilegalist, figura stearsa a activistului dornic de parvenire, lipsa de scrupule a secretarului general sint aici tot atitea raspunsuri care fac ecou intregii istorii a PCR si a stalinismului in general.Cuprins: Prima intilnire Tineretea unui dictator Penitenciarul special de la Caransebes Precursorii Axul prabusirii Preludii la ultimul act Fuga Dupa ce armate de istorici literari rascolisera tot ce se putea rascoli: fondul de manuscrise depus de Titu Maiorescu la Academie, biblioteci si colectii private, arhive din Ipotesti, Botosani, Iasi, Cernauti, Blaj, Viena, Bucuresti si de pe unde il vor mai fi purtat pasii pe Eminescu. Gratie Christinei Zarifopol-Illias, culturii romane i se ofera o incredibila restituire documentara. Scrisorile contin detalii importante fie prin noutatea lor, fie pentru ca ajuta la confirmari sau la lansarea unor ipoteze neluate pina acum in calcul. Unele dintre ele sint impresionante, dezvaluind suferintele si framintarile poetului bolnav. Relatia sentimentala dintre Eminescu si frumoasa lui muza, Veronica, va fi reevaluata, capatind o alta anvergura. Editia contine reproducereli color ale scrisorilor.Cuprins: Scrisori ale lui Mihai Eminescu catre Veronica Micle; anul 1879; anul 1880; anul 1881; anul 1882; anul 1883; scrisori nedatate • Scrisori ale Veronicai Micle catre Mihai Eminescu; anul 1878; anul 1880; anul 1881; scrisoare nedatata • Addenda; scrisori ale Veronicai Micle catre Harieta Eminovici; o scrisoare a lui Titu Maiorescu catre Mihai Eminescu; o scrisoare a lui Mihai Eminescu catre Veronica Micle; o scrisoare a Veronicai Micle catre Mihai Eminescu Traducere din limba engleza si note de Ana Chiritoiu si Gruia Dragomir Carte recomandata de revista REPUBLIK! Cartea a fost ecranizata de Universal Studios, in regia lui Walter Salles, si a cistigat in 2005 un Oscar pentru coloana sonora, dar si prestigiosul premiu BAFTA pentru cel mai bun film intr‑o limba straina. Desi doar o aventura de tinerete, calatoria nebuneasca a lui Ernesto Guevara si Alberto Granado prin America de Sud ar fi fost, pentru oricine altcineva, punctul culminant al vietii. Dar pentru cel care avea sa devina el Che, ea a reprezentat doar inceputul unor nesfirsite peregrinari in jurul lumii, momentul cind s‑a configurat un destin remarcabil prin idealism si ardoare. Nici un studiu biografic despre Che Guevara nu ar fi complet fara lectura acestui minunat jurnal. Jurnal pe motocicleta este povestea unei descoperiri a lumii si, totodata, a unei descoperiri a sinelui. Este povestea alegerilor de ordin personal si politic pe care fiecare dintre noi sintem nevoiti sa le facem intr-un moment sau altul al vietii noastre. Este o poveste despre prietenie si solidaritate. Si, mai presus de orice, este o poveste despre aflarea lucrurilor in care sa crezi si pentru care sa te lupti. (Walter Salles, regizorul filmului The Motorcycle Diaries), $Traducere de Marcel Ghibernea Testament profund si tulburator, Pana la Ierusalim si inapoi este o incercare minutioasa de a descifra istoria si viitorul Israelului. Lasindu-se absorbit de peisajul si cultura unui stat mic aflat intr-o criza continua, Bellow surprinde, din multiple puncte de vedere, opiniile, pasiunile si visele evreilor de la Yitzak Rabin sau romancierul Amos Oz pina la membrul unui kibbutz evadat din ghetoul din Varsovia , la care adauga propriile reflectii privind situatia evreilor in secolul XX. Iei prinzul cu oameni fermecatori, intr-o sufragerie ca oricare alta. Stii ca gazda ta si-a pierdut un fiu, ca sora sa si-a pierdut copiii in razboiul din 1973... In timpul ceremonialului domestic al farfuriilor care circula si al paharelor care se umplu este greu sa te gindesti la un inamic distructiv. Ceea ce trebuie sa stii este ca un singur lucru din viata evreilor nu s-a schimbat odata cu crearea statului evreu: nu poti considera dreptul tau la viata ca fiind ceva de la sine inteles. (Saul Bellow) Bellow evoca locuri, idei, oameni la marginea istoriei, la un pas de dezastru... O carte tulburatoare si profunda. (The New York Times Book Review) O pledoarie pentru o mai buna intelegere a Israelului, din partea unuia dintre cei mai entuziasti admiratori ai sai. (The Times) Traducere de Nadina Visan Interviul luat de Norman Manea lui Saul Bellow in decembrie 1999 face parte din seria Words & Images, The Jerusalem Literary project, in colaborare cu Universitatea Ben Gurion din Negev, Israel. Unul dintre titanii literaturii mondiale, Saul Bellow trece in revista, intr-un tulburator dialog cu Norman Manea, cele mai importante momente ale vietii si operei sale. Textul reprezinta ultimul si cel mai cuprinzator interviu al sau si evoca secvente esentiale si inedite ale zbuciumatului secol XX, marile sale personalitati politice (Trotki, Churchill, Kennedy, Reagan, Clinton) si literare (Rilke, Rozanov, Kafka, Joseph Conrad, Koestler, Ralph Ellison, Isaac Bashevis Singer). Relatia lui Bellow cu Romania, prin intermediul uneia dintre sotiile sale, al lui Eliade si Ionesco, capata o particulara pregnanta. Un document unic despre constiinta artistica si valorile morale ale scriitorului, despre prietenia dintre cei doi convorbitori.X PViata ca o corida privilegiaza vadit, din ansamblul gloselor posibile, evenimentul. Si in ceea ce se refera la destinul autorului, si in cele ce ii implica pe eroii luptelor in arena. Multe din pasaje sint, desprinse de tematica, antologabile. Omniprezenta, exceptia nu e, asa cum ne afirma vulgata sofistica cea mai la indemina, o forma aparte de validare a regulii, pentru ca nu are aceeasi substanta cu aceasta. Una apartine, prin esenta, cazuisticii impresionante, cea de-a doua se dovedeste o forma de delimitare organica nu de cenzura a unui inventar practic imposibil de cuantificat. Rolul memoriei e decisiv la Octavian Paler. Iar Viata ca o corida care debuteaza cu o exerga din uriasa baza de date aleatorii a lui Borges constituie, in toate ale ei, doar o proba intre multe alte probe. (Cosmin Ciotlos) Se zice ca toreadorii imbatrinesc brusc in clipa in care se apropie taurul. Trasaturile lor se inaspresc. Ridurile se accentueaza. Buzele strinse si sprincenele incruntate, privirea crispata ii dau unui toreador in lupta, ne asigura cunoscatorii, cel putin zece ani in plus. Barbia se ingreuneaza si o gravitate neobisnuita se intipareste pe figura, pentru ca dupa aceea, cind taurul ingenuncheaza si tribunele izbucnesc in ovatii, toreadorul sa intinereasca din nou, ca prin farmec; trasaturile i se destind si fata straluceste, neteda.{ sJohn F. Kennedy si Jacqueline Kennedy: o familie regala moderna, sarmanta si eleganta, liberala si instruita, care a stiut sa-si puna in scena perfect aparitiile. Dar in spatele fatadei, casnicia a fost marcata de calcule de ambele parti, de crize politice si private si de escapadele sexuale ale presedintelui american.Dupa atentatul de la Dallas, John F. Kennedy a devenit o legenda. In schimb, Jacqueline nu a jucat prea mult timp rolul vaduvei smerite, care sa cultive amintirea sotului disparut - chiar daca lumea la asta s-ar fi asteptat din partea ei. La cinci ani dupa atentat s-a recasatorit, devenind Jackie Onassisj bPrefata de Dan C. Mihailescu Editia a II-a Publicat in 2001, dupa ce autorul a suferit un preinfarct, Desertul pentru totdeauna are forma unui jurnal cu insemnari zilnice, in care relatarea intimplarilor prezente se imbina cu intoarcerile in timp copilaria petrecuta la poalele Muntilor Fagaras, in satul Lisa, anii de scoala si de liceu. Povestirea e intrerupta adesea de gindurile autorului, care isi marturiseste teama de moarte, greselile si regretele. Este cartea in care Paler se dezvaluie, o carte-bilant care poate fi citita in chei multiple. Desertul pentru totdeauna este unul dintre cele mai coplesitoare eseuri confesive ale literaturii romane. O carte de severa, adinca, exemplara aristocratie rurala, ravasitoare, repet, tocmai prin simplitatea ei, prin refuzul alambicarilor si rafinamentelor evocative. Desertul lui Paler este aidoma acelor istorii cu batrinul taran care-si presimte nesmintit sfirsitul, care isi cheama, deplin impacat, familia la capatii, cerindu-si iertare de la fiecare, sau, dimpotriva, mustrindu-l pe unul, avertizindu-l pe altul, impacindu-i pe cei certati si impartindu-si atent mostenirea, indicindu-i fiecaruia ce, cit si cum sa faca la inmormintare, totul intr-o liniste suverana, pentru care «moartea este singurul lucru sigur din viata», iar fatalitatea nu exista decit ca legitimare a normalitatii. (Dan C. Mihailescu)~ vAutorul a realizat o selectie a celor mai semnificative documente care s-au pastrat in arhivele fostei Securitati, preluate in prezent de CNSAS, cele cu o valoare istorica incontestabila si care prezinta intreaga gama a ororilor prin care au trecut cei ce au luptat impotriva regimului comunist. Cititorii vor avea ocazia sa afle dintr-o sursa autorizata destinul unora dintre cele doua milioane de romani care au avut de suferit de pe urma represiunii comuniste. Este vorba despre: Aurel Cazanisteanu, Remus Radina, Gheorghe Petrescu, Gheorghe Cretu, Iuliu Ion Caravan, Vasile Apostol, Gheorghe Ionescu, Mihail Andreica, Vasile Valusescu, Licinius Faina, Ovidiu Ioan Borcea, Matei Boila, Elena si Livia Boila, Cornel Velteanu, Vasile Georgescu-Barlad, Serban Georgescu-Barlad, Romeo Giovani Snaidero, Emil Bosca Malin, Constantin R. Dumitrescu, Alexandru Bratu, Nistor Man si Ion Puiu. Perimetrul custii este un jurnal (1972-1978) al spatiului discretionar, in care cartile ard dinainte de a fi scrise, iar cuvintele tac, ca intr-un cosmar, inainte de a fi rostite. Fost student pe timpul rinocerilor“, poetul Leo Butnaru isi satisface stagiul militar ca ofiter in Armata Rosie. Intr-un mediu ostil, suspicios, hipersensibilitatea poetului se refugiaza in lecturi glosind pe marginea clasicilor si a contemporanilor sai, aduna citate cu valoare aforistica si subversiva si isi striga revolta supravietuind livresc, dar si omenesc. Atmosfera descrisa in jurnalul cazon se prelungeste si dupa lasarea la vatra intr-un Chisinau sub ocupatie: Oare cind Moldova va fi condusa de bastinasi?“ Perimetrul custii isi extinde laturile pe toata suprafata Estului rosu european. Sub imperiul nemilos al cenzurii, singur jurnalul poate fi o marturie autentica a vietii artistului sub vremi“. Leo Butnaru reuseste performanta de a iesi din cusca ideologica impusa, eliberindu-se prin creatie. Traducere si cuvint inainte de Irina Mavrodin Ilustratii realizate de autoare Sub un motto proustian, Sanda Nitescu scrie un text pe care ne este cu neputinta sa-l desemnam ca apartinind unui gen anume. Poem, roman, eseu: gasim cite ceva din fiecare intr-un subtil si surprinzator amestec care creeaza as indrazni sa spun un nou gen, inca nenumit. Puternicele nuclee autobiografice copilaria, tineretea din Romania, exilul parizian devin, prin scriitura, resurse inepuizabile ce informeaza o mitologie personala traita si ca mitologie colectiva. Un univers al senzorialului creat prin mecanisme oarecum analoge celor proustiene, printr-un du-te-vino intre trecut si prezent, il invadeaza pe cititor, care se lasa si el prada unui suvoi de miresme, savori, culori, sunete, senzatii tactile. Din splendoarea acestui haos primordial se reface un spatiu al memoriei afective, cu ordinea, cu valorile lui specifice, care sint totdeauna cele ale unui eu concret. (Irina Mavrodin) Lumea romaneasca a Sandei Nitescu se reconstituie la Paris, ca la atitia altii, din imaginile si din parfumurile copilariei. Dar Sanda Nitescu isi proiecteaza copilaria fericita in Bucurestii de acum o jumatate de secol, la inceputul anilor ’50, cind caminul, alveola familiala, ramasese singurul refugiu in fata barbariei care ne asedia, pastrind ceva din frumusetea si caldura normalitatii; iar simbolul vietii normale a familiei, momentul in care toata lumea se aduna in jurul aceluiasi centru si se simtea parte a aceluiasi corp, era actul ritual al mesei.p hJurnalul cuprinde perioada dintre 1973, anul in care Matei Calinescu a ajuns in America si a luat hotarirea de a nu se mai intoarce in Romania aflata sub dictatura national-comunista a lui Nicolae Ceausescu, si 1981, conturind un caleidoscop intre oglinzile caruia eul incearca sa-si recompuna imaginea proprie, dar si pe aceea a prietenilor apropiati. Profilul unui intelectual roman in exil este schitat de pagini in care observatiile despre eforturile de adaptare, formalitatile de obtinere a cetateniei americane, despre cei dragi ramasi in tara se impletesc cu notatii privind viata universitara americana, relatiile cu oameni de cultura romani (Mircea Eliade, Ion Negoitescu, Nicolae Breban, Vlad Georgescu, Gelu Ionescu) si cu asocieri literare (Paul Valery, Marcel Proust, Balzac). �Mi-am reamintit de paginile de fata, aproape uitate, vechi de mai bine de trei decenii, la aparitia celei de-a treia editii a Amintirilor in dialog (2005). Ele tin de o epoca revoluta nu numai in viata mea, ci si in viata Romaniei, tara a carei umbra � o umbra dureroasa! � ma insotea cind le puneam pe hirtie.� (Matei Calinescu)! Scrise in perioada 1994-2005, articolele si conferintele pe care Princepele Radu de Hohenzollern-Veringen le include in acest volum reflecta doua realitati: cea a propriului destin, care a translat din lumea artei in lumea publica (regalitate, politica, diplomatie), precum si realitatea lumii noastre, oscilind intre democratia-spectacol si actele de eroism, intre libertatea galopanta si terorism, intre acte de coruptie (economica, psihologica, afectiva si morala) si gesturile vizionare.Cuprins: Referat amical la o teza de doctorat • Teatru, Europa in schimbare, multiculturalism • Variabila politica si constanta nationala sau Politica si regele • Romania: dupa Reykjavik, inainte de Praga • Eminescu, Enescu si regina Elisabeta • Spiritualitatea romaneasca in secolul XX european • Geopolitica si diplomatie in spatiul central si est-european • Europa din noi • Minoritatea rroma in Romania si in sud-estul Europei • Democratia romaneasca in context euro-atlantic • Europa si libertatea. O vedere romaneasca • Carol I • Caucazul de Sud, identitate si schimbare• Perspectivele transatlantice ale Romaniei • Democratie, libertate si aport personal in secolul al XXI-lea • Democratie, libertate si stabilitate. Un nou inceput" Volum coordonat si prefatat de Radu Pavel Gheo si Dan Lungu "Lucrurile stau in felul urmator: se da o tara plina de betoane, fonta si salopete, se adauga magazine doldora de conserve de peste si cozi la orice, un sef timpit, plus doua-trei culori, destul de terne. Nu, nici vorba de pantofiori pastelati, ciorapi fini, tocuri sofisticate, sampoane si rujuri de firma sau, ma scuzati, sanitary pads. Nu, nici urma de mall-uri. Aaa, neaparat trebuie adaugate croitoresele de cartier, mici vrajitoare intr-ale modei, tragind cu ochiul in revista Burda. Ei bine, in aceasta tara se da drumul unor sufletele sensibile si li se spune: Fiti femei!. Va intrebati cum se descurca? Hmmm, greu de povestit, trebuie citita cartea." (Dan Lungu) Volumul cuprinde texte semnate de: Adriana Babeti - Sarsanela; Anamaria Beligan - Halatul Veronicai; Carmen Bendovski - Lungul drum al comunismului catre sfirsit; Rodica Binder - Chiar asa?; Adriana Bittel - Servus, Reghina; Mariana Codrut - "Atunci am invatat sa renunt"; Sanda Cordos - Din umbra viitorului luminos; Nora Iuga -Scrisoare catre un prieten; Cerasela Nistor - Cerul negru-rozaliu; Ioana Ocneanu-Thierry - Eu, una, n-am suferit!; Simona Popescu - HoRor! Cool!; Iulia Popovici - X si Y; Alina Radu - O zi din viata Alinei Viktorovna; Doina Rusti - Ginecologii mei; Simona Sora - Bibliotecile spitalelor mele; Mihaela Ursa - O poveste de fata; Otilia Vieru-Baraboi - Aha.b# ZIoan Pintea (n. 1961) este poet si eseist. In prezent, este preot la Chintelnic, Bistrita-Nasaud. A publicat patru volume de poezie, patru carti de eseuri si dialoguri si a ingrijit mai multe editii N. Steinhardt. Editeaza revista Miscarea literara.Insemnarile lui Ioan Pintea sunt o cronica spirituala cu multe personaje reliefate, cu istorie sacra si mireana. Personajul central al acestei suite de scene este N. Steinhardt, in diferite ipostaze, mai ales ca ava, intelept si candid, temator de frig, dar rezistent la prigoniri. Un N. Steinhardt inca o data fericit si neframantat de dubii, simtindu-se primit, inteles, acceptat cu marinimie(spune el)de neamul acesta de pastori si tarani.Ioan Pintea este depozitar de marturii, de fapte revelatorii; dar este si legatarul testamentar ales de Monahul de la Rohia sa-i preia arhiva scripturistica, corespondenta, variante, manuscrise, unele inedite. Monahul a ales bine: poetul ucenic gestioneaza frumos posteritatea lui N. Steinhardt, si prin editari, si prin atitudini justitiare, prin evocari, rar hagiografice. S-a spus ca un maestru mare este cel care are parte de un ucenic mare. O situatie pe care aceasta scriere o atesta, credem.Cartea lui Ioan PIntea are si protagonisti mireni, multi confrati din generatii diferite. O buna combinare de literatura si Pateric, comunicand fluid. In final, extindem a
$ In acest «autoportret» imi pun, mai explicit, o problema mai veche. Ce am in urma mea? O biografie? Sau un destin? Biografia mea n-are nimic spectaculos. Poate doar fapul ca am trait usor somnambulic, intre realitate si vis, sa fie interesant. Dar daca vad in urma mea, cum inclin sa vad, «un destin», ma lovesc de alte intrebari. M-am inselat, oare, crezind ca destinul este, in buna masura, o consecinta a caracterului nostru? E adevarat ca ereditatea a jucat rolul de ursitoare si ca defectele mele au facut restul? In fine, e gresita sau nu convingerea mea ca destinul nu e ocult si tenebros, ci actioneaza la vedere prin amanunte de o teribila banalitate, perfect anodine, carora nu le-am dat importanta cuvenita? Am incercat un raspuns, folosindu-ma de intimplari imprastiate... In rest, explicatia pentru nevoia mea de confesiune e foarte simpla. Fiind un introvertit, nu am cum sa scap de «eu». Nu pot sa scriu daca nu ma descriu. (Octavian Paler) Toata opera lui Octavian Paler tinde sa se constituie intr-o confesiune directa sau indirecta, fluenta narativ sau alcatuita din secvente disparate, transpusa fictiv-epic sau verosimil-memorialistic. Autoportretul lasa insa taine nedezlegate. Releva destinul, fara a dezvalui in totalitate biografia... (Ion Simut)% Nu exista egalitate intre sexe, exista doar care pe care, sigur, si dragoste exista, dar ele sunt legate. Iubire oarba nu exista, iubirea trebuie cistigata. Barbatul trebuie sa inteleaga ce inseamna o femeie. O femeie e o femeie... Femeile vor cu orice pret ca barbatii sa renunte la cele trei atribute prin care sunt definiti: emotionalitatea restrictiva, inhibitia afectiunii si preocuparea pentru succes. Ele vor iubire. Dar, culmea, ele sint atrase exact de cei care corespund atributelor de mai sus. S-ar indragosti ele, oare, de barbati sensibili si emotivi, mingiietori si plini de tandrete ca o mama si neanimati de ambitii de ascensiune sociala? Cuprins: Femeile • Insist sa te iubesc • Sindromul Cenusareasa. Cite femei nu-l au? • Situatii imposibile, neputinta psihologului • Femeile trebuie sa traiasca din farmecul lor • Despre semne si despre o mama • O romanca sanatoasa: Cornelia • Corina si visele fetelor • La doi pasi de tine poate fi un om interesant: Maricica • Cu femeile nu-i de glumit: Tirgsor • Prostiile mele, doar citeva • M-am trezit ca practic gainaria romaneasca • Frica de ne-buni exista • Asteptindu-mi fiul, m-am gindit la efectul Zeigarnick Barbatii • Rochia si barbatul • Vreau sa fiu aurolac! • Barbatii care ramin mai mult sau mai putin linga o femeie • Din verighetele nevestelor, mi-am facut o salba de barbatie • Umilintele barbatului, umilintele femeilor • Barbatii obisnuiti pot fi mari criminali • Iubiri si o iubire stranie • Charisma de charisma Noi • Lumea se schimba chiar sub ochii nostri si noi cu ea • Sa amestecam prezenta cu absenta, poate-i mai bine? • Munduruku • Dau din coate printre anonimi. Exista, insa, penitele-otravite • Gesturi nebunesti, uneori gindite, alteori spontane • Este un abis in noi • Clonarea si spectacolul • Ah, privirile noastre! Privirile lor! • Ne pacalim de multe ori • Cuvintatoare si necuvintatoare: hai sa dam mina cu mina! • In situatii disperate te ajuta un ingeras • Stricaciunea mintii duce la stricaciunea limbajului, dar si invers • Mici inimplari fara perdea sau deocheate • Poate parea hazliu, poate parea vulgar • Cum se minte si minciuna • Cine sa ne inteleaga?-& %Traducere din limba franceza si note de Daniel Nicolescu Revelatia editoriala a toamnei 2008 in Franta Meciul de ping‑pong intelectual al secolului: lovituri razante, lovituri taiate, lovituri perfide, retrageri strategice, reverente reciproce in fata fiecarei lovituri izbutite. Un dialog cu ritm aprins, enervant, contrariant, obraznic pe alocuri, pe care nu ai cum sa nu‑l urmaresti cu sufletul la gura, de la prima la ultima pagina. Pariul jocului? Mai mult decit o reglare de conturi cu detractorii trecuti, prezenti si viitori ai filosofului BHL si prozatorului MH, incercarea de a contraria asteptarile haitei si de a o zadari in continuare. Placerea certa a celor, de‑acum, doi aliati de a‑si schimba statutul de victime publice in acela de inamici publici. Dar si, dincolo de asta, o suita de digresiuni sclipitoare, de reflexii si de provocari privind iudaismul, conditia intelectualului angajat, competitia spirituala intre Atena si Ierusalim, intre filosofia greaca si Biblie. Totul, asa cum se spune, ne desparte cu exceptia unui singur punct, fundamental: sintem, si unul, si altul, doi indivizi destul de demni de dispret. (Michel Houellebecq) Cuvintele sint cele care declanseaza conceptele, iar nu conceptele cele care pun in miscare cuvintele! Ideea potrivita razbate prin spartura, prin ochiul de senin, prin dira de lumina pe care a creat-o lucrul cuvintelor.. (Bernard-Henri Levy) Anumitor persoane poate li s-a intimplat sa faca dragoste intr-o stare de deplina luciditate; nu le invidiez. Mie, intr-o stare de deplina luciditate, nu mi s-a intimplat decit sa-mi fac socotelile; sau valiza. (Michel Houellebecq) Il revad pe Aragon impingind usa barului, inalt, cu o palarie cu boruri largi, cu o capa marocana peste un costum gri de in, foarte elegant, care ii dadea, la[' SVolum recomandat de revista Avantaje, ghidul complet al femeii moderne! Jurnalul este mai putin o cronica a inimii, cit o cronica a calatoriilor, a intilnirilor si a incercarii de a scrie intr-o limba straina. Jurnalul intim poate consemna, cind este cazul, doar tipetele sau tacerile elocvente ale suferintei. Literatura dispare, propozitiile varsa lacrimi adevarate... Jurnalul suedez a fost scris cu gindul la destinatarul public. De aceea intimismul lui este programat, menit sa transmita un anumit mesaj cititorului. De aici vine, cred, caracterul livresc al discursului diaristic. Si abuzul de vise in pagina. Vise literare, vise magice, vise profetice, vise in serie, totdeauna simbolice si prestigioase pentru a putea sugera ceva profund despre dramele reale ale fiintei. (Eugen Simion, Cultura) O auto-fictiune transpare in orice discurs confesiv. In Jurnal suedez premeditarea artistica mi se pare evidenta. Una dintre marile reusite ale acestei carti este fascinantul personaj feminin al naratoarei care stie sa desprinda una de alta identitati fluide, permanent inter-sanjabile: iata o fascinanta Lorelei, locuita de insusi Zeul suprem. Mina poetului, a desenatorului indragostit de suprarealism se vede lesne in acest portret, in care nu se mai poate discerne linia despartitoare dintre fantezia literara si realitate. (Gabriela Adamesteanu, 22) ( Cu o contributie de Antoaneta Taneva-Nandris Volumul reuneste patru biografii de femei exemplare, a caror existenta a fost legata de arta si care si-au uimit contemporanii prin originalitate: Coco Chanel (1883-1971), cunoscuta creatoare de moda, Elisaveta Bagreana (1893-1991), poeta din Bulgaria, laureata a Premiului Nobel, Cecilia Cutescu-Storck (1879-1969), pictorita, prima femeie profesor intr-o academie nationala de arte din Europa, si Lee Miller (1907-1977), celebru fotomodel devenit fotograf de razboi. Asadar o frantuzoaica, o bulgaroaica, o romanca si o americana, fiindca tot traim in epoca globalizarii... Am fost tentata mult sa caut trei femei care sa se defineasca prin viata lor, prin ceea ce au dorit ele nemasurat de mult. Ceva care sa fie ca niste sindroame. Am pornit de la ceea ce sunt dincolo de geografii, de timp, de sex, de cultura cele trei mari dorinte ale oamenilor: puterea, iubirea si banii. Desigur ca una dintre aceste trei dorinte este cea mai puternica, dar ea nu le anuleaza pe celelalte, ci doar le face mai palide. Cea mai puternica este dorinta care le-a dominat viata. Si le-am gasit... Putem numi aceste dorinte ale lor dimensiuni ale vietii. Astfel, pe cele trei femei le putem defini, in termeni de dominanta, ca femei unidimensionale. Fara indoiala ca exista si barbati unidimensionali. Am spus ca aceste dorinte sunt dincolo de sex. Dar, discutand acest subiect cu prietena mea Antoaneta Taneva-Nandris, ea a ramas pe ganduri si, dupa un timp, a gasit o a patra dimensiune. Aventura. Adica cazul unei femei repet ca si un barbat poate face asa ceva care isi doreste sa aiba mai multe vieti in aceeasi viata. Aceasta femeie nu este insa multidimensionala. Mai degraba viata ei este o suma de fire impletite, ce formeaza un fel de snur. Asa se face ca celor trei femei li s-a alaturat o a patra. In acest fel putem spune ca cele patru vieti sau povesti de viata sunt patru sindroame: al banilor (bogatiei), al iubirii, al puterii si al aventurii. (Aurora Liiceanu) Cuprins: • Coco: viata ca legenda, legenda ca viata • Barbati din viata lui Coco Chanel • Liza si fetele bine-crescute. Ce femei admira Liza • Imaginarul masculin al Lizei. Figuri de barbati • Cecilia: un impreuna bine gandit • Contradictiile Ceciliei: patima exprimarii si limitele ei • Lee: aventura, o a patra dimensiune • Eu nu sunt Cenusareasa. Nu-mi pot forta piciorul in pantoful de clestar+) #Oameni si carti, continuarea volumului Amintiri si portrete literare, completeaza galeria scriitorilor deveniti personaje de memorii si jurnal. Inca din studentie consumata in anii apasatori ai republicii populare , viitorul critic literar a avut sansa unor intilniri memorabile. Acestea au continuat la Romania literara, unde Gabriel Dimisianu se afla si acum, in centrul vietii culturale. Noul volum ne dezvaluie o lume privita din interior, o lume inaccesibila si plina de culoare. Aceste memorii necesare intr-un secol al uitarii completeaza lacunele si raspund la semnele de intrebare ale unui tom subiectiv si obiectiv in acelasi timp, de istorie a literaturii romane. Nici autosacralizante, nici resentimentare, amintirile si portretele din cartea lui Gabriel Dimisianu se delimiteaza apoi, si inca foarte net, de masa productiilor de gen si prin locul autorului in raport cu lumea evocata. In raspar cu egocentrismul exhibitionist in virtutea caruia multi dintre scriitorii de memorii, jurnale, confesiuni, autobiografii etc. isi atribuie, poate compensatoriu, rolul de pivot al universului, hipertrofiindu-si statura pina la gigantism in orice ipostaza si prefacindu-si contemporanii in pigmei si in bicisnici, Gabriel Dimisianu face in mod constant parte celorlalti si celuilalt. (Mircea Iorgulescu)* De ce disidenta a fost sub Ceausescu doar un fapt exceptional? Ce a fǎcut ca, in contextul acelor ani, unii sa rupa modelul colectiv al obedientei? Drumul parcurs de Gabriel Andreescu prin lumea de dinainte de 1989 propune un raspuns la aceste intrebari. Constante in amintirile sale sint temele umilirii fiintei umane si rezistentei pentru pastrarea integritatii si demnitatii intr-o epoca a intunericului. La sfirsitul volumului sint incluse citeva dintre textele trimise catre lumea libera, al caror continut ar fi putut intemeia ceea ce autorul numeste filosofia dizidentei. A-l ierta pe Ceausescu nu este o problema personala. Eu l-am urit pe Ceausescu pentru ca ura reprezinta revolta mea mistuitoare fata de raul inferior facut pe lume de acest scelerat. Iar Revolta, nu-mi apartine mie, fiintei mele intimplatoare. Revolta aceasta este chiar dovada, evident impersonala, ca lumea are un sens. (Gabriel Andreescu)$+ Prefa?? de Zoe Petre Acest nou volum evoca lupta inversunata a Securitatii in anihilarea manifestarilor libertatii de opinie in perioada comunista. Autorul isi depaseste rolul de simplu evocator al unor intimplari mai mult sau mai putin indepartate, devenind contemporan cu eroii sai, urmindu-i indeaproape si simtind alaturi de ei rasuflarea rece a mortii. Astfel, Mugur Calinescu, tinarul care a minjit cu creta alba peretii Casei de Cultura a Sindicatelor din Botosani cu lozinci anticomuniste, cei cinci spioni fara voie capturati in munti de Securitate si apoi executati, Vasile Cristurean, cel care si-a semnat condamnarea la moarte pentru ca a oferit adapost unui tinar dezertor care a venit sa-si vada iubita care-i purta pruncul toti devin apropiati ai autorului si i se confeseaza de dincolo de mormint, multumindu-i ca nu le-a lasat memoria uitata in arhive: Am avut cea mai cruda moarte: cea despre care nu s-a putut vorbi, despre care se stie doar cite ceva si restul traieste in imaginatie. Adeverinte, formulare, adrese, tipizate. Toate stampilate. Cum va spuneam, Haina Mortii. Modul in care Marius Oprea practica istoria nu este incorsetat de «chingile reci ale documentului». Dimpotriva, documentul este sursa care da viata, dinamism si culoare scriiturii si, in consecinta, receptarii scrisului sau si emotiei inevitabile a cititorului. Documentul este cel care insufleteste, da chip si identitate evenimentelor si actorilor lor. Acolo unde un istoric traditional ar scrie fraze impersonale si ar produce statistici despre represiunea comunista el descopera, in nesfirsita banalitate a oceanului de procese-verbale pe care le cerceteaza neobosit, perla rara, diamantul brut, fragmentul de viata autentica in jurul caruia, ca un iscusit giuvaergiu, isi faureste textul. (Zoe Petre)I, ADouazeci de femei, de virste si profesii diferite, au curajul sa ne ofere marturia celor mai zguduitoare si mai intime momente din viata, in care si-au adus pe lume copiii. Povestirile lor incep din clipa in care au aflat ca vor fi mame sau chiar din cea in care si-au propus sa fie mame si se incheie cu sfirsitul lauziei sau cu intarcarea pruncului. Momentele de fericire paradiziaca alterneaza, de exemplu, cu oroarea maternitatilor romanesti (pentru contrast, exista si citeva povesti din maternitatile de dincolo“), uneori chiar mai greu de suportat decit durerile travaliului. Punctul culminant in toate aceste istorii de agonie si extaz: prima intilnire afara“ cu cea sau cel care noua luni a fost carne din carnea lor. Nasterea. Istorii traite este o carte unica si necesara despre un subiect ramas pina nu demult tabu.- Scrise cu remarcabil talent de povestitor, Memoriile lui Valeriu Anania acopera o lunga perioada, din anii ’30 ai epocii interbelice, cind, adolescent fiind, frecventa cursurile Seminarului Teologic Central din Bucuresti, si pina in 1993, cind este ales arhiepiscop. Avem astfel panorama unor epoci si regimuri politice diverse din istoria Romaniei, odata cu imaginea completa a biografiei autorului, de la adolescenta si tentatiile legionare conjuncturale la rolul jucat in tentativa de retragere din functie a Prea Fericitului Teoctist si alegerea lui Daniel ca mitropolit al Moldovei, in 1990. Memoriile au inserturi de jurnal si sint redactate in doua etape: o prima parte pina la intoarcerea din SUA, in 1976, iar o a doua parte dupa 2001, cind autorul recupereaza mai vechiul manuscris. Tragismul vietii sale este refluxul vointei de a reuni contrariile, in pofida unei istorii care absolutizeaza partialitatea si partizanatul. Nu e de mirare ca atitudinea respectiva, ostila oricaror incadrari definitive, a provocat animozitati, acuzatii virulente sau, dupa caz, nedumeriri. Unii au interpretat-o ca pe un riscant proiect polifonic, invecinat cu spiritul faustic al modernitatii. Altii au vazut in ea proba unor ezitari esentiale. In ce ma priveste, cred ca adevarul se afla aiurea. Parintele Anania este prin excelenta un om liber, un om care a refuzat sa-si sacrifice inzestrarile pe seama modelelor ideologice, a imperativelor previzibile sau a obligatiilor circumstantiale. Vor fi fiind toate acestea semnele unui parcurs contradictoriu? Nicidecum. Descifrez in ele, dimpotriva, vocatia unei coerente paradoxale, care face din demnitate o suprema valoare si cultiva neatirnarea ca pe un superlativ al smereniei. (Teodor Baconsky). Editie bilingva Transcrierea convorbirii de Mona Antohi Traducere din franceza de Mona Antohi si Sorin Antohi Text stabilit si adnotat de Sorin Antohi Texte liminare de Sorin Antohi si Luca Pitu Volumul, care include transcrierea inregistrarii a doua din cele aproximativ patru ore de conversatie purtata intre Emil Cioran, Luca Pitu si Sorin Antohi (acasa la Cioran, pe 5 octombrie 1991), documenteaza unele dintre temele cioraniene intr-un mod mai autentic decit interviurile formale. Este o incercare de a salva titlul (sintetic, dureros si obsedant), spiritul si o parte din substanta acelei carti pe care Emil Cioran nu a mai apucat sa o scrie si care l-a urmarit toata viata: Le Neant roumain (Neantul romanesc). Oamenii ma intreaba: «Cum se face ca e un asemenea haos in Romania?» Atunci le spun: «Uitati cum stau lucrurile, am plecat din tara mea acum 53 de ani. Nu va pot da un raspuns precis, dar exista cu siguranta ceva deranjat in sufletul romanesc...». Si, in cele din urma, de oboseala, le spun: «Este esecul permanent» Asta e nelinistitor. Fiindca romanii sint totusi un popor inteligent. Dar e ceva exterior! Straluceste, dar nu are o baza. Exista ceva in neregula la radacina. Si asta e probabil drama. E un defect incurabil. (Emil Cioran)/ Cuvint inainte de Andrei Brezianu Dialogurile incluse in acest volum au fost initiate in 2006 si se desfasoara pe o perioada de trei ani. Pe parcursul lor sint evocate marile cotituri istorice care au influentat soarta Romaniei, subliniindu-se insemnatatea contributiilor aduse intereselor tarii de catre Casa Regala a Romaniei, ajunsa acum la a cincea generatie. De asemenea, se realizeaza o analiza a situatiei actuale a tarii, care, in conditiile aderarii la NATO si Uniunea Europeana, experimenteaza binefacerile democratiei si libertatilor aducatoare de prosperitate, concomitent insa cu o seama de efecte colaterale: neajunsurile instrainarii, fragilizarea psihologica si afectiva a societatii, umilirea si manipularea oamenilor... Respectarea Constitutiei, a eticii institutiilor statului, sustinerea publica a valorilor identitatii, mindriei nationale, continuitatii si traditiei sunt necesare pentru stabilitatea si soliditatea tarii. Scaldata de democratie si de libertate, dar si inundata de memoria recenta a unui trecut irational si defaimator, societatea romaneasca are o vulnerabilitate structurala care trebuie rezolvata. (Principele Radu al Romaniei)l0 dPrefata de Paul Cernat La Octavian Paler autobiograficul se incarca de atributele mitologicului, iar mitologia antica transformata in utopie personala pulseaza de dramatismul «modern» al experientei biografice. Aventuri solitare cuprinde trei trepte ale discursului de tip diaristic, fiind alcatuita practic din trei carti autonome: un Jurnal la mare, unde solitudinea protagonistului e maxima; un Contrajurnal la mare, in care o croaziera a scriitorilor pe Marea Neagra si Marea Egee deschide contemplatia solitara spre «aventura» unei calatorii nu lipsite de pitoresc si invataminte; in fine, un mai amplu Jurnal american, unde contactul cu alteritatea radicala a Lumii Noi da nastere unei naratiuni dinamice si provocatoare. Avem de-a face prin urmare cu trei ipostaze ale aventurierului solitar: contemplativul deziluzionat si nostalgic, observatorul moralist si estet, martorul critic si implicat. Nu stiu daca Octavian Paler a avut ceva de cistigat de pe urma «melancoliilor si nostalgiilor» trecutului, a inactualitatii si a iluziilor sale pierdute. Dar literatura sa, cu siguranta, a avut. (Paul Cernat)1
Prefata de Radu Pavel Gheo Fie ca descrie, fie ca povesteste ori mediteaza, Paler revine mereu la trecut. O face pentru ca i se pare cea mai buna metoda de intelegere a prezentului, caci crede intr-o logica a continuitatii lumii. Iar in trecutul Mexicului gaseste zeii stranii si monstruosi ai aztecilor, povestile inspaimintatoarelor sacrificii rituale istoria cuceririi incredibile a lui CortEs... Povesteste legende. Descrie zei infricosatori si altare siroind de singe. Vede piramide in mijlocul junglei atotputernice. Face asociatii si imagineaza punti intre civilizatii. Probabil ca acesta este sensul esential al intregului parcurs prin Mexic: imboldul de a intelege o civilizatie ce nu accepta grilele de interpretare ale rationalei Lumi Vechi... “ (Radu Pavel Gheo)2 Matei Visniec este unul dintre cei mai jucati dramaturgi contemporani. Piesele sale au fost montate in peste 25 de tari. Traieste in Franta din 1987, fiind revendicat atit de literatura romana, cit si de cea franceza. Imaginati-va deci, dragi cititori tineri, urmatoarea situatie: sinteti cu parintii vostri intr-o masina si, evident, ei se afla la volan. Iar la un moment dat, dupa ce parintii vostri constata (fara sa inteleaga de ce) ca volanul s-a blocat si ca frinele nu mai functioneaza si in timp ce masina se indreapta cu o viteza din ce in ce mai mare spre o prapastie, cei care v-au crescut si v-au educat (si care va iubesc, de altfel) va spun: «Dragii nostri, acum e rindul vostru sa conduceti, haideti sa va invatam cum trebuie facut, veniti sa preluati volanul». Cronicile ideilor tulburatoare sint nascute din prudenta si stupoarea cu care am invatat sa privesc actualitatea, dupa 20 de ani de exercitare a profesiei de jurnalist, mai intii in cadrul BBC la Londra si apoi in cadrul Radio France Internationale la Paris. Personal, cred ca informatia a devenit o jungla oprimanta prin abundenta si aspectul ei spectacular si ca tinerii ar trebui sa cunoasca inca din scoala citeva reguli privind circulatia prin hatisul informatiei. (Matei Visniec)3 Prefata de Sanda Cordos Don Quijote in Est este, intii de toate, o carte complexa si foarte nuantata despre identitatea romaneasca ce, dupa aproape cinci decenii in care fusese confiscata si fabricata politic, are, in sfirsit, posibilitatea de a fi reflectata de o gindire libera. Cine si cum suntem noi romanii este intrebarea obsedanta a cartii prin care aceasta se inscrie, de altfel, intr-o istorie a complexului identitar romanesc care, cel putin pentru scriitori, a inceput cu pasoptistii, a trecut prin marile dezbateri si polemici ale epocii interbelice si isi pastreaza intreaga intensitate (inclusiv temperatura inalta a interogatiilor si incertitudinilor) pina astazi. (Sanda Cordos)94 1Editie ingrijita si postfata de Lia Ghimpu Prefata de Cornel Ungureanu Doua jurnale fata in fata Jurnal de tinerete 1938-1940 si Jurnal 1991 reprezinta o introducere in opera confesiva a Marianei Sora, lectura lor conturind o biografie care se scrie cu fiecare pagina de insemnari. Au fost selectate doua jurnale aflate la o mare distanta de timp mai mult de o jumatate de secol pentru a ilustra consecventa unei gindiri si a unei personalitati inzestrate cu un talent remarcabil. Pentru Mariana Sora, actul creator devine o necesitate; de aici preocuparea permanenta pentru scris, pentru filosofie, pentru lectura, critica literara, intr-o maniera de analiza riguroasa, nuantata. Jurnalele Marianei Sora, oferite cu generozitatea pe care ti-o da intelepciunea, constituie un model de exercitiu intelectual continuu, singurul care asigura o tinerete vesnica. Acest moment inaugural al Jurnalelor pe care il propune Lia Ghimpu asaza alaturi pagini de demult si pagini mai apropiate de prezent, reflectii de tinar carturar si comentariile unei virste in care exercitiile de despartire atrag, pe orbite diferite, imaginile familiei, ale prietenilor, ale unui cotidian cenusiu din care se nasc totusi energii nebanuite. Despreitatea jurnalului invie intr-un intreg al cuvintelor: exista modele culturale greu de abandonat. Cite pasaje frumoase din diversi n-am copiat la masina in cursul anilor in aceasta casa? Citi mari carturari sint gazduiti in aceste pagini? Cite intrebari fundamentale nu ne invita la un dialog esential despre viata si trecere? (Cornel Ungureanu)5 Prefata de Antonio Patras Volumul reuneste amintiri de calatorie publicate initial in doua carti, dedicate, Egiptului si Greciei, respectiv Italiei. Vizitarea monumentelor antice ii prilejuieste autorului meditatii asupra istoriei, asupra trecerii iremediabile a timpului si asupra fragilitatii omului. Trecute prin filtrul memoriei afective si al emotiilor livresti, peregrinarile lui Paler prin Egipt, Grecia si Italia se elibereaza de impresiile mai putin placute ale voiajului in realitatea imediata, constituindu-se in tot atitea trepte simbolice catre sine. Ceea ce atrage atentia de la bun inceput in cartile lui Octavian Paler, ca o nota particulara ireductibila, este obsesia etica, intentia programatic marturisita de a cauta in cultura sensuri existentiale majore, detalii semnificative privind destinul eroic al intelectualului. Trecute prin filtrul memoriei afective si al emotiilor livresti, popasurile in Egipt, Grecia si Italia se purifica de toate impresiile neplacute ale voiajului in realitatea imediata, ca tot atitea trepte simbolice catre sine. Prin locurile pe unde a umblat, Paler nu s-a lasat cucerit decit de esente, asemeni unui vizitator instruit cu temperament inflacarat de devot, invatat sa-si disciplineze emotiile. Farmecul perisabilului nu i-a atins sufletul. Sensibilitatea sa a vibrat in schimb la altfel de lucruri, mai trainice, sapate adinc in piatra: piramidele, sala hipostila, chiliile de la Meteora, podurile si cladirile din Florenta. (Antonio Patras)]6 UVolumul autobiografic al lui Ion Vianu propune o incursiune in anii dinaintea exilului sau, de la cererea de intrare in partid (la care, in contextul evenimentelor ulterioare, nu mai primeste nici un raspuns) la semnarea apelului Goma si, in cele din urma, plecarea la Paris in 1977. Textul a fost scris la sfirsitul anului 2006, inainte ca autorul sa intre in posesia dosarului de la Securitate. Citeva documente au fost totusi incluse in addenda: doua note informative si procesul-verbal al sedintei de excludere din postul pe care Ion Vianu il avea la Institutul de Medicina si Farmacie din Bucuresti, proces-verbal care completeaza amintirile autorului si reda atmosfera acelor vremuri. Daca te incumeti sa-i judeci pe contemporanii tai, e necesar sa faci simultan exercitiul de-a te judeca pe tine. Si daca vei avea curajul sa fii aspru cu propria ta persoana, abia atunci sa ai cutezanta sa aplici aceeasi masura si altora. Fii cel putin asa de aspru cu tine cit esti cu ceilalti. In ceea ce ma priveste, cred ca e mai bine sa fii un dram mai sever cu tine. Garantia morala se intareste. (Ion Vianu)^7 VVolumul III Nu e nici o surpriza. Asa-numitele Memorii din cind in cind ale lui Constantin Toiu confirma inteligenta supla, subtilitatea parca nesatioasa de sine, scrisul irezistibil, calofil, cu aspect de naturalete, al prozatorului de bun si meritat renume, insusiri care beneficiaza de un liant temperamental a carui analiza e trebuitoare pentru a le marca specificul si pentru a-l situa pe scriitor in rama unui context tipologic. Inaintasii lui Constantin Toiu sint Caragiale, Arghezi, Camil Petrescu si, helas, Eugen Barbu. Sentimentul, emotia nu reprezinta partea tare a fiintei Domniei Sale. Prozatorul e un cinic cultivat, educat la scoala intelectului sever inclusiv cu sine, aidoma autorului Momentelor, caruia ii calca pe urme cu dezinvoltura.“ (Gheorghe Grigurcu) Cuprins: Un petic de istorie autohtona • Alternativa romana • Bruta parvenita • Visul ca realitate pe dos • Buzduganul • O prostuta... trufie • Fete razlete • Rusinoasa poveste • Nemurire in plin travaliu • Balaurul in cirje • Urgii • Bran ’76 Firea unei amfitrioane • Filosoful cu blana portocalie • Fraza lui Rabelais • Fraza lui Celine • Balzac pe patul de moarte • Tolstoi despre romani • Mormintul lui Napoleon • Agheasma anglo-saxona • Descrierea Germaniei • Lumi totalitare • Eros si Ura • Facerea • Deuteronomul • Apocalipsa8 Al patrulea volum din seria de Memorii din cind in cind il reprezinta din nou pe Constantin Toiu memorialistul. Portrete, intimplari spectaculoase, minimonografii urbane, comentarii adesea sarcastice despre evenimente petrecute in ultimii ani, intoarceri bruste in anii ’60-’70, in toate se recunoaste mina sigura a prozatorului, dar si intelepciunea senectutii. Constantin Toiu a implinit 85 de ani si are inca multe de spus in stilul inconfundabil care l-a consacrat. Ce e de notat in Memorii din cind in cind, dar si in Morsus diaboli ori in alte carti care au cules din Romania literara tablete saptaminale (Prepeleacul) cu acest caracter este rautatea“ memorialistului. Prozatorul era doar subtil malitios. Memorialistul musca. Si e mizantrop din cale-afara, mai ales cand evoca anumite momente biografice de dupa 1989, ocazie cu care chiar plateste polite. Portretele sint in acvaforte. Toata cordialitatea romancierului se duce pe apa memorialisticii. (Nicolae Manolescu) 9 Volumul recompune din fragmente mare parte din viata autoarei, din perioada studiilor si pina in anii postdecembristi. In prim-plan se gasesc fiul acesteia, dar si traseul profesional, cu interesante consideratii referitoare la psihologie sau la maestrii cu rol formator pe care i-a cunoscut. Sint evocate de asemenea prietenele apropiate, cu momente faste sau mai putin faste, experiente inedite precum Suveica, o fabrica de textile unde Aurora Liiceanu a fost angajata pe un post de muncitor necalificat dupa afacerea Meditatia transcendentala, sau, dupa 1989, experientele din televiziune precum emisiunea de la Tele7ABC etc. Decupajul pe care il opereaza autoarea in aceasta inedita scriere ii permite sa se ocupe de subiectele predilecte si sa se opreasca asupra unor episoade autobiografice semnificative. Existentialul, traitul, substanta concreta si irepetabila a «timpului pierdut» se regasesc intr-un dialog pasionant si fertil cu lecturi, teorii antropologice si psihologice, cu poezii si romane, cu Cehov si cu Citind Lolita in Teheran. Se regasesc, evident, nu atit ca atare, cit ca experienta exemplara si elocventa, prin intermediul careia nu cred ca o cunoastem mai bine pe autoare asta e de fapt marea iluzie a cartii, natura ei secreta se ascunde parca si mai eficace indaratul acestor aparente confesiuni , dar cunoastem mai bine natura umana, acel cvasiinefabil to anthropinon pe care il vineaza cu atita perseverenta si stiintele umaniste, si literatura, si artele. (Zoe Petre) Cuprins: Psihologia se ocupa de micutisme • Nu te teme de greci cind iti dau daruri: Eleni • Copilaria lui Diogene • Enigma atractiei intre oameni • Serenade, entertainment si cercetare • Sex si putere • Causerie intre femei psi • Viata secreta in vitrina • Psiholog cauta psiholog: Cu eruditia-i cunoscuta si asumindu-si inactualitatea nu atit a temei, cit a modului de a o trata, Nicolae Breban, scriitor de prim rang al generatiei saizeciste, face in acest eseu un elogiu mortii nu orice moarte, ci aceea survenita la sfirsitul unei vieti implinite. Autorul respinge constringerile limbajului tehnic al filosofiei, dar nu-i ocoleste referintele, citind alaturi de literati numerosi ginditori, intre care se remarca predilectia pentru Nietzsche si Dostoievski. Nu e firesc sa lauzi moartea, ar spune un personaj de-al meu (evident paranoid sau un dogmatic!), fara sa lauzi viata! Un paradox, la primul nivel in fapt, o evidenta, dupa franca mea opinie. Ce e moartea, ce e viata, viul!? Iata, pentru a dezbate astfel de elementare concepte avem noi curajul de a luneca in astfel de «capcane ale intelepciunii» si incercam sa ne angajam intr-o retorica a «imposibilului», a, poate, «inutilului», a «aventurosului ideii» sau a «ridicolului» cu siguranta!; Volum coordonat si prefatat de Dan Lungu si Lucian Dan Teodorovici La douazeci de ani de la Revolutie, douazeci de texte ale unor autori provenind din zone culturale diferite literatura, teatru, coregrafie, jurnalistica etc. ilustreaza o istorie subiectiva a momentului decembrie 1989. De la relatarea amanuntita a celebrului miting care a marcat inceputul sfirsitului dictaturii pina la analiza in oglinda a asteptarilor de atunci si a situatiei de acum, povestirile parcurg toata gama de atitudini si trairi prin care am trecut cu totii atunci. Str. Revolutiei nr. 89 merita sa fie parcursa chiar si numai pentru a ne simti din nou cu douazeci de ani mai tineri si entuziasti, sau pur si simplu naivi, patetici si emotionati, asa cum ne-am manifestat atunci. Iar pentru cei care nu au trait acele momente, e o buna ocazie sa afle cum a fost. Texte semnate de Georg Aescht, Radu Aldulescu, Liviu Antonesei, Ion Barbu, Matei Bejenaru, Jan Willem Bos, Gigi Caciuleanu, Magda Cirneci, Laure Hinckel, Toni Grecu, Norman Manea, Solomon Marcus, Ioan T. Morar, Maia Morgenstern, Dan Perjovschi, Ion Pop, Ion Sapdaru, Andrei Serban, Cristina Topescu, Matei Visniec.(< Editia a II-a, revazuta si adaugita Editie cartonata, cu imagini Prefata de Constantin Toiu O cronica istorica subiectiva, cu personaje de marca; note despre Bucurestiul interbelic, din mahalale si pina pe Calea Victoriei si de la Jockey Club la Hanul cu Tei. Sub patru regi, intre La Belle Epoque si 23 august 1944, defileaza o galerie eclectica de personalitati Ionel Bratianu, N.D. Cocea, Pamfil seicaru, Duiliu Zamfirescu, Sadoveanu, Mateiu Caragiale, Vinea, Paul Morand, Maresalul Antonescu, Zelea-Codreanu, Mita Biciclista, Elena Lupescu, Enescu, Pastorel, Stere, Cezar Petrescu Lux, supeuri, baluri, separeuri, coupé-uri, Rolls-uri, matasuri, briliante, blanuri, tango, Veuve Clicquot, icre negre, poker, chemin-de-fer, Capsa, Corso, Athénée Palace, Europolis, Bucuresti, Iasi Conspiratii, razboi, bombardamente, refugiu, paduchi, plosnite, singe, noroi Bolsevici, garzi patriotice, Roossevelt, Stalin, Churchill Harazit cu darul istorisirii, cu o memorie de cronicar moldav si cu o viziune aristocratica asupra lumii, Lordul cum era supranumit a lasat posteritatii povestea minunata a unei lumi aparent apuse. Nimeni nu-mi poate contesta calitatea de martor al epocii mele. Am consemnat acest proces-verbal ca grefierul lui Stendhal, in fata viitorimii veritabila Curte cu juri. (Gh. Jurgea-Negrilesti) Cartea lui Gh. Jurgea-Negrilesti capata deseori caracterul unei cronici istorice subiective, desigur, insa plina de interes. Dar, mai ales, plina de mult farmec, de un stil spontan, atragator. E ceva pastrind, desigur, toate proportiile in genul parsivului marchiz de Custine, minus apucaturile Pline de originalitate si de o anume percutanta psihologica sint si replicile istorice semanate de-a lungul acestui text fluent, facind, cu siguranta, deliciul cititorului. (Constantin Toiu)= Cuvintele lui Dalai-lama sunt ca o legatura de unire intre trecut si prezent: la fel de natural precum isi relateaza amintirile din copilarie, el povesteste intamplari din vietile lui anterioare si isi evoca cei treisprezece predecesori, intr-un moment in care se gandeste la succesiunea sa. El revine totodata asupra misiunii sale de sef spiritual si purtator de cuvant al Tibetului, comentand impactul acestui rol asupra scenei internationale. Originalitatea acestei autobiografii spirituale este aceea de a fi articulata in jurul a trei mari angajamente ale vietii sale: in calitate de om, el reafirma importanta dezvoltarii calitatilor inimii, pentru binele tuturor; in calitate de calugar budist, el invita la dialog cu alte religii, precum si cu necredinciosii sau cu oamenii de stiinta, cu scopul de a defini principiile unei etici laice si urgenta ingrijirii planetei; in calitate de Dalailama, el transpune in practica o politica a bunatatii si lanseaza un apel la constiinta lumii. In momentul civilizatiei planetare si al istoriei globale, el cheama la o revolutie spirituala si etica, angajand pe fiecare spre a-si asuma partea sa de responsabilitate universala cu scopul de a ocroti viitorul generatiilor urmatoare. Intr-o lume profund interdependenta, el subliniaza importanta de a se transforma pentru a transforma lumea. Aceasta carte ne aduce lectii formidabile de viata pentru a medita, intr-un dialog de la inima la inima cu o personalitate de exceptie, care se dezvaluie cu inteligenta si adevar, pentru a sarbatori o victorie a Pacii. Sofia Stril-Rever, licentiata in studii indiene, este una dintre traducatoarele lui Dalai-lama. Ea a primit o educatie traditionala pe langa un pandit indian la Sarnath, si pe langa un lama tibetan la manastirea Kirti, din Dharamsala. A tradus din sanscrita si a publicat pentru prima data intr-o limba occidentala Scrierile budiste ale Kalachakrai si e co-fondatoare a site-ului BuddhaLine.> Santier 2. Un itinerar in cautarea lui Mircea Eliade este povestea unei deveniri, un Bildungsroman al unui cititor-scriitor-critic. Povestea poate incepe intr-o biblioteca de mic castel de provincie, unde un copil descopera carti fascinante, carti de calatorii, reviste si scrisori in limbi misterioase, enciclopedii ilustrate. Trecind prin lecturi devoratoare si istorii din miticul KuK, cu poeti, conti si tigani care isi asteapta calauzitorul spre India originilor, Cornel Ungureanu construieste o lume in care atingerea sacrului poate veni nu doar dinspre scrieri initiatice precum Cartea tibetana a mortilor, ci si din imediata noastra apropiere, din fapte aparent banale si eroi aparent marunti. Astfel, cartea nu este doar o evocare a unor opere si personaje fundamentale ale literaturii romane, mai ales contemporani si prieteni ai lui Mircea Eliade, nu tenteaza doar o biografie a acestuia si un erudit comentariu pe marginea operei. India mea este personalitatea lui Mircea Eliade, noteaza autorul acestui demers aflat la granita dintre studiu, eseu si fabula. Liantul discret al cartii lui Cornel Ungureanu este de altfel confesiunea, cind la suprafata, directa, vizibila, cind ascunsa in subteranele analizelor ori ale consideratiilor generale ca o pinza de apa freatica. Studiul academic si impersonal e convertit in aventura spirituala, iar momentele intense de pe traseul acesteia devin ele insele teme de reflectie: autorul se studiaza, nu (mai) studiaza, cercetarea se preface in naratiune despre ea insasi. Spus in termeni ceva mai pretentiosi, autoreferentialitatea este una dintre principalele surse de energie ale cartii lui Cornel Ungureanu, chiar daca in chip obisnuit asa ceva se intimpla in cartile de literatura, nu in cele despre literatura. (Mircea Iorgulescu)? Viata unui om singur este volumul de memorii al regretatului carturar Adrian Marino, o autobiografie ce se opreste la anul 1999. Autorul rememoreaza sase decenii de existenta, cu represiunea, deportarea in Baragan si insingurarea morala de dupa 1989. Manuscrisul face parte din fondul Adrian Marino al Bibliotecii Centrale Universitare Lucian Blaga din Cluj-Napoca. Autobiografie indelung asteptata, volumul ce apare, conform dorintei autorului, la cinci ani de la moartea sa captiveaza prin traseul unei vieti de exceptie, ca si prin valoarea culturala a marturiei pe care o aduce. In citeva cuvinte: de sase decenii, cel putin, gindesc mereu altfel, aproape in toate domeniile. Scara mea de valori, incepind cu valorile culturale si ideologice, este net deosebita de a mediilor sociale si culturale pe care le-am strabatut, obligat sau nu. Iar o astfel de singuratate care nu este nici sentimentala, nici sociala este greu de suportat. O suferinta abstracta, rece. O revolta permanenta si fara solutie. Mai totdeauna inexprimabila si incomunicabila. Nu doresc nimanui o astfel de contrarietate si uzura interioara. Fara iesire si fara o adevarata consolare. Incerc totusi s-o pun pe hirtie, s-o definesc si s-o descriu cu maxima claritate. Doresc sa scriu totusi «cartea» vietii mele, in toate sensurile cuvintului. Sa-mi afirm identitatea, «personalitatea», buna, rea, asa cum a fost. (Adrian Marino)@ Imaginea romanilor despre tarile din Vest este aproape exclusiv pozitiva, lucru confirmat de numeroase sondaje. Si totusi, mii dintre ei, care ar putea avea cariere stralucite in strainatate, decid sa revina si sa traiasca in Romania. Care sint diferentele dintre aici si acolo si ce putem invata din experienta celor care au ales sa se intoarca? Opiniile unor romani nu de putine ori celebri cu privire la viata in strainatate alterneaza permanent cu perceptia pe care acestia o au asupra tarii lor si a destinului ei, intr-un incitant volum ce izbuteste sa puna fata in fata realitatile autohtone si straine. Printre cei care semneaza textele din volum se numara Sorin Alexandrescu, Ion Vianu, Mihaela Mihai, Leonard Doroftei, Dinu Zamfirescu, Gheorghe Zamfir, Principesa Margareta a Romaniei, Irina Cajal, Radu Gabrea, Mariana Nicolesco, Dan Chisu, Neagu Djuvara. Mi‑as dori ca, printre rinduri, aceasta carte sa ne imbie sa ne indragostim din nou de Romania!. Stiu ca, in ultimul timp, a devenit de bonton mai curind sa ne denigram tara, dar cred ca, atunci cand o privim prin ochii unor oameni de succes care au ales sa se intoarca si sa traiasca aici, putem redobindi acea stare de iubire. Chiar daca unii dintre autorii paginilor nu sint tocmai blinzi cu ce au gasit acasa in Romania, citind povestea fiecaruia descoperim noi motive (si maniere) de a o iubi, de a o parasi si, in final, de a reveni totusi la ea...(Sandra Pralong)A Initial, aceasta carte trebuia sa fie o simpla versiune romaneasca a unui volum aparut in Franta in 1991, alcatuit pe baza textelor alese de autor din volumele Polemici cordiale si Viata ca o corida, publicate in 1983 si, respectiv, 1987. Ulterior, dorinta de a o imbogati in latura ei confesiva a impus mai multe adaugiri care au cerut, fireste, unele renuntari, pentru a nu impovara numarul de pagini. In eseurile, scrisorile, discursurile si convorbirile imaginare din acest fals apel la mediocritate, vocea auctoriala are in mod evident tendinta de a-si submina propriul discurs, abandonind din start arma cea mai eficienta a agresiunii intelectuale: ironia. Paler abordeaza teme morale sau estetice utilizind in mod constant personaje simbolice pentru a pune in scena infruntarea dintre trecut si prezent. In Rugati-va sa nu va creasca aripi Paler utilizeaza simbolurile pentru a pune in scena infruntarea sa preferata: trecut versus prezent. Autorul face parte din galeria marilor pesimisti: e complet lipsit de acea orbire atit de necesara citeodata supravietuirii. Privirea lui e intotdeauna indreptata spre trecut, insa nu spre unul «glorios» (varianta banala a pesimismului), ci tocmai spre acela pictat in culorile infringerii. Daca privirea aruncata in viitor a Casandrei ii aducea acesteia moartea, privirea intoarsa spre trecut, pentru a-l pune mereu in oglinda strimta a prezentului, va condamna ginditorul, in orice societate, la singuratate... (Bogdan-Alexandru Stanescu) Octavian Paler este, probabil, unul dintre intelectualii romani ai ultimilor trei-patru decenii care poate fi socotit «director de constiinta». Iar de nu e singurul, este in chip sigur cel mai indreptatit sa fie numit asa. Dens, consistent, cuvintul lui avea o greutate naturala. O gravitate naturala. Niciodata usuratic... (Alex. Stefanescu) Octavian Paler crede ca personalitatea umana are trei dimensiuni: viata publica, viata privata si viata secreta. Primele doua nu l-au interesat (spune autorul), doar a treia a fost tinta principala a scrierii lui. Viata secreta inseamna vis, subconstient, obsesie, tot ce este incontrolabil, ce nu poate fi construit. (C. Rogozanu)JB BIn Cu fata la perete, Livius Ciocarlie isi (re)citeste si (re)scrie propria biografie cu aceeasi acuitate rafinata dintotdeauna, dar cu o cruzime sporita si cu un fel de luciditate ultimativa a marturisirii. Omul suprafetelor ce se pretinde a fi se intilneste, in scris, cu Bernardo Soares, heteronimul lui Fernando Pessoa, isi reexamineaza la singe retractilitatile, inaderentele, naivitatile, insuficientele si, pornind de la propria experienta de viata, de lectura, de scris −, supune tuturor intrebarilor posibile conditia omului modern. Autenticitatea scrisului sau nu e, s-ar zice, altceva decit arta de a-si pune in scena, cu extrema finete, o onestitate impinsa pina la extrem. Cu fata la perete este cronica unei descoperiri tardive. Cind, cu ani in urma, l-am descoperit pe Bernardo Soares, nu mi-a spus prea mult. Reintilnindu-l, tot pe cale livresca, mi-am zis: Mai! Omul asta imi aduce aminte de cineva. Cautind bine-bine, am gasit: sint eu. Nu semanam noi chiar in toate, dar asta nu schimba mare lucru. Nici cu mine insumi nu seman leit. (Livius Ciocarlie ) Avem in cazul miilor de pagini apartinind genului datorate lui Ciocarlie unul dintre cele mai intinse jurnale de existenta (cum le-a numit M. Zamfir) si, in orice caz, unul dintre cele mai valoroase literar din intreaga noastra literatura.(Nicolae Manolescu)C Functia riturilor si a interdictelor Jocul ofrandelor Puritate si amestec Legi sfinte si sacrilegii "Incestul", act de homosexualitate mistica Ierarhie si lezmajestate Geneza puterii Haosul primordial Crearea cosmosului Functia dezmatului Sex si sacru Razboi si sacruFD >Stiinta biblica a violentei Ciclul violentei mimetice Enigma miturilor rezolvata Oribilul miracol al lui Apollonios din Tyana Omorul fondator Puterile si domniile Singularitatea Bibliei Singularitatea Evangheliilor Triumful crucii Tap ispasitor Preocuparea moderna pentru victime Dubla mostenire nietzcheanaxE pMai toate cartile pe care le-am retinut in Biblioteca mea ideala sint lecturi de tinerete, vesnic aminate pentru un fericit moment fara stres. Exista insa o exceptie: Jurnalul suedez al Gabrielei Melinescu, lectura de care nu m-am indurat sa ma despart, de aceea am si reluat-o, de la cap, astfel incit am ramas cu impresia unui roman sferic. In Jurnal suedez, iubirile anterioare traiesc fantomatic alaturi de iubirea noua. Ele apar si dispar la fel de neasteptat in vise, supte de intunericul subconstientului, si dau trecutului o alta varianta de lectura. Fireste, visele pun cel mai bine in evidenta sensurile multiple.. (Gabriela Adamesteanu) Am implinit 66 de ani. Imi amintesc brusc ca la varsta de 33 de ani mi s-a schimbat viata plecind in Suedia. Acum mi se schimba viata din nou in desertul batrinetii. Oamenii intelepti primesc durerile fara suspine, fara frica si plins, amintindu-si de eliberarea de relele vietii. Trebuie sa ma dezbrac de viata asta dusmanii ma asteapta fara haine. Oare atletii lupta imbracati? In Biblie exista cel care a fugit parasindu-si vesmintele, gol in virtutea lui. (Gabriela Melinescu)F Celebra lucrare Tractatus logico-philosophicus a filosofului Ludwig Wittgenstein se deschide cu urmatoarea dedicatie: in amintirea prietenului meu, David H. Pinsent. Cine este acest Davide Ludwig il intalneste pe tanarul englez care studia matematica si a carui descendenta il lega de un alt nume ilustru din filosofia engleza, David Hume, la o petrecere la Cambridge in casa lui Bertrand Russell. Interesant, spiritual, dotat cu un excelent simt muzical, preocupat de logica, firavul David devine in scurt timp prietenul cel mai intim al lui Ludwig, o persoana altfel destul de retractila si de solitara. Relatia lor va dura sapte ani, pana la moartea lui David pe front. Legatura dintre cei doi barbati va fi una destul de dificila, in principal datorita naturii hipersensibile si depresive a lui Wittgenstein, care era traversat recurent de stari de disperare si de tentatia sinuciderii (cu care a cochetat toata viata).G Amandoi erau celebri: ea la Hollywood, el pe Broadway. Ea, Marilyn Monroe, era actrita blonda dupa care erau innebuniti toti barbatii. El, Arthur Miller, era un scriitor celebru, ale carui piese se jucau in inima New York-ului, pe celebrul bulevard Broadway, si nu numai, cu mare succes de public. si deodata - asa cum arata autoarea, - se intampla ceva incredibil. Se intalnesc doua lumi cum nu se poate mai diferite. O utopie, iubita si temuta de toti, devine realitate. Presa de bulevard, cu vocabularul ei imprumutat din astronomie, sarbatoreste de pe acum happy-end-ul celor doua staruri. Finalul intregii povesti e in carte. Iar cartea se citeste cu sufletul la guraPH HPe drumurile pustii, abandonate ale creierului, circula resturi de amintiri, reflectate de memorie intr-o oglinda virtuala, ca toate oglinzile, daca virtual se cheama ceea ce vezi si nu poti sa atingi, ceea ce este si nu este. Le opresc o clipa, le masor puterea de reprezentare si-mi evaluez dreptul de resuscitare sau de sacrificiu. Truda mea cea noua este complet diferita, amintirile imi apartin, sunt raspunzator de soarta lor, spre deosebire de vietile reinsufletite, fata de care datoria mea se incheia odata cu reluarea batailor inimii si deschiderea ochilor. (Nicolae Radu)I Volumul de fata incearca sa revitalizeze o specie literara - scrisoarea - aflata in suferinta cam de la Negruzzi incoace si, uzand de tonul mai liber pe care stilul epistolar il ingaduie, sa abordeze, dupa alte demersuri scripturale de acelasi sens (in raspar, Deconstructii populare), anumite fenomene si figuri cultural-literare exponentiale. Argumentand caracterul polemic al caraii sale, Dan Petrescu considera ca nu vom ajunge niciodata la plurivocitate, semn al unei democratizari reale, cata vreme vom ramane o trupa dresata si nu ne vom democratiza noi insine, fiecare in parte si pe cont propriu, pe dinauntru. Asta inseamna ca trebuie sa invatam sa privim totul cu spirit critic si indeosebi pe cei care isi aroga rolul de dirijori.J Traducere din limba portugheza si note de Simina Popa Caietul lui Jose Saramago contine o colectie de texte scrise pentru blog, in perioada septembrie 2008 martie 2009. Sint articole cu tenta politica, in mare parte, despre vremurile actuale, ale crizei financiare, ale abuzurilor de putere, ale nesfirsitelor razboaie religioase, insa concepute asa cum ne-a obisnuit autorul de-a lungul timpului, pornind de la o simpla premisa, construind o poveste, care treptat incepe sa semene cu realitatea noastra de toate zilele, insa pe care firul logic o arunca intr-un asemenea absurd, incit intrebarile care se impun in urma lecturii scot la iveala adevaruri dintre cele mai sumbre. Cum sint lucrurile atunci cind nu ne uitam la ele? Am pus intrebarea asta, care mi se pare pe zi ce trece mai putin nesocotita, de multe ori pe cind eram copil, dar numai mie insumi, nu parintilor sau profesorilor, pentru ca banuiam ca or sa rida de naivitatea mea (sau de prostia mea, dupa vreo parere mai radicala) si or sa-mi dea singurul raspuns care nu m-ar convinge niciodata: «Lucrurile, atunci cind ne uitam la ele, sint la fel ca atunci cind nu ne uitam». (Jose Saramago) Prin fraza sa, pe care o construieste cum nimeni altul, Jose Saramago se numara printre cei mai originali scriitori ai literaturii universale. Proza sa este o voce ce le cuprinde pe toate celelalte: prea putini mai scriu ca el, atit de cuprinzator si totusi atit de liber. (The Guardian) Saramago este unul dintre cei mai originali scriitori europeni contemporani. Prin Caietul, care are drept instrumente curiozitatea ironica si pesimismul meditativ, el transforma improbabilul in lucruri de neuitat. (New York Times)SK KIn 1921, pe atunci tanarul scriitor Scott Fitzgerald declara intr-un interviu: `intr-adevar, m-am casatorit cu eroina romanelor mele.` Considerati perechea de vis a generatiei lor, Scott si Zelda Fitzgerald duc o existenta ametitoare, plina de suferinta si puternic mediatizata, pe fondul unui deceniu marcat de irezistibilul jazz.L Criza pe care o traim nu este pur si simplu economica si financiara, ci si filosofica si spirituala. Ea trimite la intrebari universale: Ce il face pe om fericit? Ce anume poate fi considerat un progres adevarat? Care sunt conditiile necesare unei vieti sociale armonioase? Contra unei viziuni pur materialiste a omului si a lunii, Socrate, Iisus si Buddha sunt trei modele de viata. O viata pe care ei nu o izoleaza niciodata intr-o conceptie inchisa si dogmatica. Cuvintele lor au stabatut secole fara sa se perimeze si, dincolode divergente, cei trei sunt de acord in ceea ce priveste partea cea mai importanta: existenta omului este pretioasa si fiecare, oriunde ar fi, este chemat sa caute adevarul, sa se cunoasca in profunzime, sa devina liber, sa traiasca in pace cu sine insusi si cu ceilalati. Un mesaj umanist si spiritual, care raspunde fara inconjur la intrebarea esntiala: de ce traiesc? Filosof si director al publicatiei `Monde des religions`, Frederic Lenoir este de asemenea romancier si dramaturg. A semnat, printre altele, in calitate de autor si coautor lucrarile: `La Promesse de l`ange`, Code Da Vinci,l`enquete, `L`Oracle della Luna` si piesa de teatru `Bonte divine!`. Cartile lui au fost traduse in douazeci de limbi.M A scrie o naratiune in stil memorialistic pentru a relata un numar impresionant de episoade, intamplari si ipostaze petrecute cu mult timp in urma, de-a lungul a doua decenii, pe un fundal spatial aproape planetar, nu este stradanie usoara. Cu atat mai mult cu cat subiectul naratiunii - Elena Ceausescu - este unul intrat in memoria colectiva ca un personaj malefic, al carui sfarsit crud si nemilos a sporit tragismul unei vieti traita trufas si necugetat. Violeta Nastasescu, interpreta oficiala a sotiei dictatorului comunist, reuseste acest dificil demers bazandu-se pe o excelenta memorie, bun-simt, tact, echilibru si obiectivitate - atat de necesare unui narator care doreste sa trateze un asemenea subiect delicat sine ira et studio. Autoarea prefera sa relateze cu putine comentarii personale intamplarile si situatiile la care a fost martora si sa lase cititorului libertatea aprecierilor si judecatilor de valoare.pN hLa 30 si ceva de ani, Liz Gilbert are tot ce-si poate dori o femeie ambitioasa. Si totusi e asaltata de indoieli, sufera de panica si insatisfactii. Urmeaza divortul, prabusirea in depresie, o relatie catastrofala Asa ca Liz abandoneaza totul si pleaca in lume de una singura. In Italia, gusta "la dolce vita" si deliciile ei culinare, punand "cele mai fericite" 12 kilograme din viata. In India, afla intr-un ashram, prin asceza (trezire la 3 dimineata, meditatie si frecat de podele), ce este cautarea spirituala. In Indonezia, incearca sa-si reconcilieze trupul cu sufletul, sa descopere echilibrul care se cheama fericire ��" si isi gaseste marea dragoste. Uneori, fericirea se afla la capatul lumii. Calatoresti ca sa ajungi la tine insati. Ca sa te descoperi. "O carte de memorii atragatoare, inteligenta si amuzanta" (Lev Grossman, TIME MAGAZINE) "O calatorie fascinanta si plina de miez, repovestita cu verva, umor si intuitie. Si altii au scris, inainte de Gilbert, asemenea memorii, dar putini au intrecut-o." (John Marshall, SEATTLE POST-intelligencer) "N-am mai citit niciodata despre o asemenea aventura, in care un scriitor isi pune in bagaj toata viata si o ia cu el la drum." (Alan Richman) "Elizabeth Gilbert ne duce intr-un pelerinaj, ea are umorul, intuitia si farmecul care insotesc doar autodezvaluirea sincera si scrisul de buna calitate." (Jack Kornfield)O Francez n?scut n Germania, erou al Rezisten?ei, deportat la Buchenwald, condamnat la moarte prin spnzurare, membru al comisiei care a redactat Declara?ia Universal? a Drepturilor Omului, ambasador al Fran?ei la ONU, evreu propalestinian, Anti-Sarko, B?trnul Indignat de 94 de ani continu? s? uluiasc? ?i s?-?i contrarieze contemporanii. Stéphane Hessel ?i-a transformat via?a ntr-un model de militantism politic. E greu de spus dac? succesul acestui manifest politic era predictibil. Un milion ?i jum?tate de exemplare vndute n ?aptesprezece ??ri! E poate mai degrab? succesul unui om, dect al textului s?u, c?ci nu cred c? o alt? biografie“, mai cuminte, ar fi n?scut o asemenea reac?ie n con?tiin?ele cititorilor europeni. Istoria textului ncepe cu pu?in nainte de alegerile preziden?iale din mai 2007. Atunci, candidatul Nicolas Sarkozy f?cea o halt? pe platoul montan des Glières, loc cu mare nc?rc?tur? n memoria lupt?torilor din al Doilea R?zboi Mondial. Aici promite veteranilor Rezisten?ei c?, dac? va fi ales pre?edinte, va reveni n fiecare an. Noul pre?edinte se va ntoarce n glorie anul urm?tor, apoi din ce n ce mai discret. Pelerinajul“ din 2008 a avut parte de o mediatizare deosebit? ?i a determinat ca n mai 2009, la ini?iativa Citoyens Résistants d’Hier et d’Aujourd’hui, s? se organizeze o mare manifesta?ie care s? reaminteasc? francezilor valorile republicane ale solidarit??ii ?i fraternit??ii, ale convie?uirii ?i justi?iei sociale, valori con?inute n programul Consiliului Na?ional al Rezisten?ei, redactat n 15 martie 1944. Atunci, n 2009, Stéphane Hessel a vorbit adun?rii, iar discursul s?u s-a constituit, mai trziu, n bomba amorsat? numit? Indigna?i-v?!P Traducere de Adela Teodorovici
Prefata de Marius Oprea
Felix I. Rodriguez a emigrat din Cuba natala impreuna cu familia, in urma venirii la putere a lui Fidel Castro. Ajuns in Statele Unite, a devenit agent CIA si a participat la multe dintre evenimentele politice cheie din perioada 1960-1980, de la invazia din Golful Porcilor pina la afacerea Iran-Contra. Acest volum autobiografic surprinde idealismul si fervoarea anticomunista de la inceputul anilor 1960 si descrie operatiunile de spionaj desfasurate de Rodriguez in America Latina si Vietnam, cu accent pe actiunile care au dus la capturarea si executarea lui Che Guevara in Bolivia.
Felix Rodriguez demonteaza, cu date si fapte la care a participat direct, multe dintre miturile contemporane. Si anume ca, in fond, nu exista comunism bun si comunism rau, ci doar comunism criminal. Impotriva caruia e moral si drept sa lupti, cu orice risc si cu orice pret.
(Marius Oprea)
Aventurile personale ale lui Rodriguez constituie o lectura captivanta, insa de un interes istoric mai larg se bucura comentariile sale despre ultimele ore ale lui Che Guevara, disensiunile din cadrul comunitatii cubaneze din Miami si gafele operationale americane in America Centrala. (Publishers Weekly) Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom
Polirom Polirom Polirom
Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Polirom Paralela 45 Polirom Polirom Cartea Romanesca Cartea Romanesca Polirom ! Polirom " Polirom # Paralela 45 $ Polirom % Polirom & Polirom ' Polirom ( Polirom ) Cartea Romanesca * Polirom + Polirom , Polirom - Polirom . Polirom / Polirom 0 Polirom 1 Polirom 2 Polirom 3 Polirom 4 Cartea Romanesca 5 Polirom 6 Polirom 7 Cartea Romanesca 8 Cartea Romanesca 9 Polirom : Polirom ; Polirom < Cartea Romanesca = Corint > Cartea Romanesca ? Polirom @ Polirom A Polirom B Cartea Romanesca C Nemira D Nemira E Polirom F Paralela 45 G Paralela 45 H Paralela 45 I Paralela 45 J Polirom K Paralela 45 L Paralela 45 M Niculescu N Humanitas O Nemira P Polirom' Memorii, jurnale, corespondenta' Memorii, jurnale, corespondenta' Memorii, jurnale, corespondenta' Memorii, jurnale, corespondenta' Memorii, jurnale, corespondenta' Memorii, jurnale, corespondenta' Memorii, jurnale, corespondenta' Memorii, jurnale, corespondenta' Memorii, jurnale, corespondenta'
Memorii, jurnale, corespondenta' Memorii, jurnale, corespondenta' Memorii, jurnale, corespondenta'
Memorii, jurnale, corespondenta' Memorii, jurnale, corespondenta' Memorii, jurnale, corespondenta' Memorii, jurnale, corespondenta' Memorii, jurnale, corespondenta' Memorii, jurnale, corespondenta' Memorii, jurnale, corespondenta' Memorii, jurnale, corespondenta' Memorii, jurnale, corespondenta' Memorii, jurnale, corespondenta' Memorii, jurnale, corespondenta' Memorii, jurnale, corespondenta' Memorii, jurnale, corespondenta' Memorii, jurnale, corespondenta' Memorii, jurnale, corespondenta' Memorii, jurnale, corespondenta' Memorii, jurnale, corespondenta' Memorii, jurnale, corespondenta' Memorii, jurnale, corespondenta' Memorii, jurnale, corespondenta' ! Memorii, jurnale, corespondenta' " Memorii, jurnale, corespondenta' # Memorii, jurnale, corespondenta' $ Memorii, jurnale, corespondenta' % Memorii, jurnale, corespondenta' & Memorii, jurnale, corespondenta' ' Memorii, jurnale, corespondenta' ( Memorii, jurnale, corespondenta' ) Memorii, jurnale, corespondenta' * Memorii, jurnale, corespondenta' + Memorii, jurnale, corespondenta' , Memorii, jurnale, corespondenta' - Memorii, jurnale, corespondenta' . Memorii, jurnale, corespondenta' / Memorii, jurnale, corespondenta' 0 Memorii, jurnale, corespondenta' 1 Memorii, jurnale, corespondenta' 2 Memorii, jurnale, corespondenta' 3 Memorii, jurnale, corespondenta' 4 Memorii, jurnale, corespondenta' 5 Memorii, jurnale, corespondenta' 6 Memorii, jurnale, corespondenta' 7 Memorii, jurnale, corespondenta' 8 Memorii, jurnale, corespondenta' 9 Memorii, jurnale, corespondenta' : Memorii, jurnale, corespondenta' ; Memorii, jurnale, corespondenta' < Memorii, jurnale, corespondenta' = Memorii, jurnale, corespondenta' > Memorii, jurnale, corespondenta' ? Memorii, jurnale, corespondenta' @ Memorii, jurnale, corespondenta' A Memorii, jurnale, corespondenta' B Memorii, jurnale, corespondenta' C Memorii, jurnale, corespondenta' D Memorii, jurnale, corespondenta' E Memorii, jurnale, corespondenta' F Memorii, jurnale, corespondenta' G Memorii, jurnale, corespondenta' H Memorii, jurnale, corespondenta' I Memorii, jurnale, corespondenta' J Memorii, jurnale, corespondenta' K Memorii, jurnale, corespondenta' L Memorii, jurnale, corespondenta' M Memorii, jurnale, corespondenta' N Memorii, jurnale, corespondenta' O Memorii, jurnale, corespondenta' P Memorii, jurnale, corespondenta
2009-01-01
2010-01-01
2010-01-01
2005-01-01
2008-01-01
2009-01-01
2005-01-01
2009-01-01
2008-01-01
2005-01-01
2008-01-01 ! " #
2007-01-01 $
2010-01-01 %
2010-01-01 &
2009-01-01 '
2008-01-01 (
2010-01-01 )
2008-01-01 *
2009-01-01 +
2009-01-01 ,
2010-01-01 -
2008-01-01 .
2009-01-01 /
2009-01-01 0
2008-01-01 1
2010-01-01 2
2010-01-01 3
2010-01-01 4
2009-01-01 5
2009-01-01 6
2009-01-01 7
2006-01-01 8
2009-01-01 9
2009-01-01 :
2009-01-01 ;
2009-01-01 <
2008-01-01 =
2010-01-01 >
2010-01-01 ?
2010-01-01 @
2010-01-01 A
2010-01-01 B
2010-01-01 C
2006-04-01 D
2006-09-01 E
2010-01-01 F
2004-01-01 G
2005-01-01 H
2007-01-01 I
2004-01-01 J
2010-01-01 K
2004-01-01 L
2010-01-01 M
2010-01-01 N
2008-01-01 O
2011-03-01 P
2011-01-01 33333;@ H@ 33333;@ 333333@ 333338@ 333330@ fffff:@ 33333:@ fffff8@
fffff8@ 333333@ 8@
=@ fffff6@ 33333:@ 333336@ <@ 1@ <@ 33333:@ 2@ 33333;@ B@ 333339@ yA@ C@ (@ yA@ @Q@ 3@ 333338@ 33333:@ ! 2@ " 33333:@ # .@ $ y@@ % 33333;@ & 33333=@ ' 333338@ ( =@ ) =@ * y@@ + 33333;@ , 33333=@ - |P@ . y@@ / yB@ 0 B@ 1 yA@ 2 y@@ 3 yA@ 4 yA@ 5 yE@ 6 333338@ 7 333339@ 8 y@@ 9 33333;@ : y@@ ; 333336@ < C@ = 33333C@ > =@ ? yF@ @ yA@ A C@ B 333338@ C fffff8@ D fffff6@ E 333338@ F "@ G "@ H 3@ I #@ J yA@ K "@ L 4@ M (\8@ N @@ O #@ P y@@ )\(9@ {GzF@ )\(9@ (\@ (\58@ (\@ (\@
(\@ (\@
̌:@ (\@ (\µ3@ )\4@ fffff9@ Q k.@ )\h6@ )\h6@ fffff0@ )\(9@ GzA@ \(\7@ (\u?@ {GA@ (\u?@ O@ ̌1@ (\u6@ (\@ ! (\@ " (\B8@ # +@ $ )\=@ % )\(9@ & (\:@ ' (\u6@ ( ̌:@ ) ̌:@ * )\=@ + )\(9@ , (\:@ - GzM@ . )\=@ / zG@@ 0 GzA@ 1 (\u?@ 2 )\=@ 3 (\u?@ 4 (\u?@ 5 GzTC@ 6 (\u6@ 7 \(\7@ 8 )\=@ 9 )\(9@ : )\=@ ; )\4@ < {GA@ = GzA@ > ̌:@ ? {G:D@ @ (\u?@ A {GA@ B (\u6@ C "@ D "@ E (\u6@ F @ G @ H 1@ I @ J (\u?@ K @ L 2@ M (\u6@ N <@ O R !@ P )\=@