Poemele secretarei

Autor: Stefania Mihalache

Editura: Cartea Romanesca

Categoria: Proza

Anul aparitiei: 2010

Disponibilitate: in stoc

Numar pagini: 280

Pret : 24.95 Lei
Pret redus : 22.46 Lei
Reducere 10.0% (2.49 Lei)

Cumpara

Andra, o fata frumoasa, poeta, Bamby, iubitul ei, Alex, patronul ei, si Ling, un om de afaceri controversat, sint prinsi in angrenajul lumii marketinguluisi advertisingului, o lume a contractelor incheiate pe sume astronomice, unde valoarea fiintelor umane se inscrie, dupa caz, la profit sau pierderi. Intrata in virtejul lumii corporatiste, cu filozofia si valorile ei proactive, pe care le imbratiseaza cu naivitate si entuziasm, Andra devine un obiect de schimb, o clauza vie la un contract dubios de publicitate. Romanul Stefaniei Mihalache are in vedere nu numai radiografierea valorilor corporatiste in versiunea lor standard, preluata de la marile corporatii vestice, ci, mai ales, combinatia adesea gregara, cind nu de-a dreptul periculoasa, dintre acestea si spiritul „descurcaretâ€œ, esentialmente corupt, dimbovitean. Cartea spune povestea unor experiente care in Romania nu si-au gasit drumul fictional prezent deja in literatura contemporana central-est-europeana – acea literatura a tinerilor care au detectat repede falsurile din spatele sistemului corporatist primit la pachet si potentialitatile acestuia de a face victime. Poemele secretarei este un roman-avertisment adresat unei intregi generatii – tinere, ambitioase si naive, usor manipulabile de catre cei care au facut si fac jocurile. „Stefania Mihalache a scris cartea la care viseaza orice literat care incearca sa-si pastreze sinele literar in lumea publicitatii, literat care se ascunde citeodata in costumul regulamentar al unei asistente dragute. O face cu aceeasi finete din cartea ei anterioara, Est-falia, si cu ceva mai multa maturitate artistica. Stie sa prepare o poveste credibila dintr-o reteta in care sint bine dozate si umorul corporatist, si tipurile umane clasice ale „domeniului”, si introspectia personajului care tine cu dintii de propriul lui domeniu interior. ” ( Luminita Marcu)