Afumaturi. Pastrama. Carnati. Carne de porc, vita, pasare si vanat

Autor: Franz S Wagner

Editura: M.A.S.T.

Categoria: Bucatarie

Anul aparitiei: 2009

Disponibilitate: Stoc momentan epuizat
Atentie! Acest produs nu se afla pe stoc! Comandati doar daca sunteti de acord ca acesta sa va fie expediat in momentul in care devine disponibil

Numar pagini: 157

Pret: 17 Lei

Cumpara

Afumaturi. Pastrama. Carnati. Carne de porc, vita, pasare si vanat de Franz S Wagner. Prezentare - Afumaturi. Pastrama. Carnati. Toate informatiile privind condimentele, saramura potrivita precum si tehnicile adiacente - afumarea, maturarea - necesare fabricarii produselor din carne nu sunt informatii pe care le detine toata lumea, Aceasta carte vi le dezvaluie pe toate, pas cu pas! Din cprins: Calitatea produsului brut Tehnologia afumarii: - diferite metode de afumare; - construirea unei afumatori; - greseli legate de metodele de afumare si urmarirea acestora. Nu toata sunca este la fel Tehnologia asezarii in saramura Tehnologia obtinerii carnatilor: - materia prima; - tehnici de tocare; - umplerea; - diferite tipuri de carnati; Tehnologia procesului de maturare si depozitare Retete (sunca, slanina, carnati, kaiser) Cartea contine si imagini color. O scurta istorie a afumaturilor. Odata cu utilizarea focului, omul a fost capabil sa foloseasca fumul produs de acesta pentru a conserva si a da un gust mai bun alimentelor. Carnea proaspata a animalelor vanate era ori inghetata, ori asezata deasupra focului, putand fi astfel consumata chiar si dupa trecerea de mai mult timp. In Europa centrala a Evului Mediu, primele saramuri de carne au fost produse in timpul lui Carol cel Mare ( 747 - 814). Deoarece frigiderele nu se inventasera inca, singura modalitate de a conserva carnea era reprezentata de producerea afumaturilor si saramurilor. In perioadele critice, rezervele de carne erau foarte importante. in timpul Razboiului de Treizeci de Ani (1618 - 1648), taranii obisnuiau sa-si depoziteze carnea in interiorul sobei / cuptorului, protejand-o astfel, totodata, de potentialii hoti. in regiunile alpine, se mai pot gasi inca si astazi afumatori identice cu cele din Evul Mediu, in care carnea este lasata sa atarne liber timp de cateva saptamani, pentru a fi afumata. Cu toate ca astazi, tehnologia computerizata ce ne sta la dispozitie ne ofera posibilitatea unei afumari perfecte a carnii, metodele vechi au fost pastrate si foarte putin modificate. Fumul este obtinut in urma arderii materiilor anorganice. Afumarea carnii nu numai ca permite consumarea acesteia dupa trecerea unui anumit timp de la obtinerea sa, ci are si o influenta asupra calitatilor acesteia ( prin calitati, ne referim la culoare, miros, gust.) Din necesitatea omului de a conserva carnea , de-a lungul secolelor s-a descoperit o astfel metoda.